La 8 noiembrie, Statele Unite ale Americii vor alege un nou preşedinte.
În competiţie se află democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump.
Dacă în anumite ţări ale lumii, în special europene, preşedintele are o funcţie mai degrabă simbolică, în altele are cea mai mare responsabilitate şi putere din stat, aşa cum se întâmplă în SUA.
Preşedintele nord-american este, conform Constituţiei, şef al guvernului şi comandant al suprem al forţelor armate, ratifă tratatele cu puterile străine, după consultarea şi consimţământul Senatului, acordă graţieri federale şi convoacă sesiuni extraordinare ale uneia sau ambelor camere legislative.
De la fondarea naţiunii nord-americane, puterea preşedintelui şi a guvernului federal au crescut.
Fiecare dintre locatarii de la Casa Albă, în ciuda faptului că nu a deţinut putere legislativă, alta decât de semnarea legilor sau ridicarea dreptului de veto, a fost în mare măsură responsabil pentru dictarea agendei legislative a partidului său, precum şi a politicilor interne şi externe ale Statelor Unite.
Din cauza statutului SUA de superputere, preşedintele este adesea considerat ca fiind cea mai puternică persoană a lumii.
