Donald Trump a devenit cel de-al 47-lea președinte al Statelelor Unite ale Americii, după o victorie anunțată cu 276 de voturi electorale. Contracandidata sa din partea Partidului Democrat, Kamala Harris, a acumulat un total de 223 de voturi electorale. Într-o ediție specială a emisiunii „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – live, din Detroit, alături de Vlad Petreanu și Cristian Tudor Popescu din studioul Europa FM de la București, Iulia Joja, profesor la Universitatea Georgetown și expert în securitate la Marea Neagră a declarat că, în prezent, pentru România și Bulgaria îngrijorătoare sunt declarațiile lui Trump, potrivit cărora „dacă nu contribuim cu cel puțin 2% – dar 2% era înainte de război, acum nu va fi suficient – nu va ajuta”. Despre impactul pe care îl are rezultatul alegerilor din America pentru România, Iulia Joja a spus că „nu e cazul să ne speriem”, dar a adăugat că Statele Unite reprezintă singura țară care poate să ofere garanțiile de securitate credibile în raport cu Rusia. Expertul a spus, totodată, că „e cazul să ne gândim serios la relația bilaterală cu Statele Unite și cum putem să facem noi, în România, în cazul NATO nu-l supărăm pe Trump”.
Iulia Joja: Știm că Trump este înclinat să îl forțeze pe Zelenski și să îi forțeze pe ucraineni la o negociere care să nu fie favorabilă
Cătălin Striblea: Este principală temere a tuturor românilor, a est-europenilor că Trump ne abandonează în brațele Rusiei. Cât de corectă este afirmația aceasta?
Iulia Joja: „Nu știu, că nu sunt în capul lui Trump, dar temerea este a românilor și a mea în aceeași măsură. Pentru că, aici trebuie să separăm cumva pe două dosare. Unul e Ucraina și celălalt e NATO și Uniunea Europeană. În ceea ce privește Ucraina, știm că Trump nu este un mare fan, spus elegant așa. Știm că a promis sau cel puțin asta a fost o promisiune electorală, că va opri ajutorul militar pentru Ucraina și dincolo de retorica că va rezolva negocierile în 24 de ore – asta e mai puțin ușor de crezut – știm că este înclinat să îl forțeze pe Zelenski și să îi forțeze pe ucraineni la o negociere care să nu fie favorabilă. Și cei din jurul lui Trump au promis că vor forța Ucraina la neutralitate, nu NATO, ceea ce înseamnă pe termen mediu și lung capitularea Ucrainei și știm, de asemenea, că cer și într-un mod absurd ca reconstrucția sau costurile pentru reconstrucție, pentru cât au distrus rușii să fie preluate de Ucraina. Atât știm”.
Iulia Joja: În campania electorală, Trump a ales să vorbească extrem de pozitiv de marea putere, Rusia, de marile victorii istorice ale Rusiei, dincolo de prietenia lui cu Putin
Iulia Joja: „Sigur că se mai pot schimba lucrurile pe parcurs. Sigur că susținătorii lui Trump spun să nu-l luăm literalmente. Că, de fapt, totul va fi bine, dar e o problemă, pentru că el în campania electorală, Trump, a ales să vorbească extrem de pozitiv de marea putere, Rusia, de marile victorii istorice ale Rusiei, dincolo de prietenia lui cu Putin. În condițiile în care americanii nu iubesc rușii. Nu sunt un popor la care să meargă bine ceva pozitiv despre Rusia, că s-au luptat cu ei direct sau indirect timp de decenii, bani mulți cheltuiți și așa mai departe”.
Iulia Joja: Pentru România și Bulgaria îngrijorător este că Trump a zis că „dacă nu contribuim cu cel puțin 2% – dar 2% era înainte de război, acum nu va fi suficient – nu va ajuta”
Iulia Joja: „Cealaltă parte este Uniunea Europeană și NATO. Știm că Donald Trump nu e fanul niciuneia dintre ele și știm pentru noi, în România, destul de îngrijorător, și pentru Bulgaria, că a zis că dacă nu contribuim cu cel puțin 2% – dar 2% era înainte de război, acum nu va fi suficient – nu va ajuta. Și atunci riscul cel mare este următorul: că peste câteva luni, un an, Putin o să spună: <<mă gândesc să invadez o țară NATO>>. Să spunem o țară baltică sau se poate și în sud. Și Trump o să spună: <<mm, în condițiile astea eu nu o să ajut, că n-am de ce>>. Atunci, practic, NATO mai există doar pe hârtie. Acesta este riscul. La București știu că avem campanie electorală și știu că nu dă bine să spui că trebuie să creștem bugetul militar, dar cam asta este problema centrală”.
Vlad Petreanu: Înțeleg că pentru anul viitor bugetul apărării este prognozat să urce la 3%. Dar este adevărat că și până acum bugetul a fost mare, dar nu a fost folosit pentru achiziții.
Iulia Joja: „Nu, anul ăsta mi s-a spus că este la 2,5% și a descoperit ziarul american Politico că am avut sub 2%”.
Iulia Joja: Dinamica din cadrul Partidului Republican este una destul de complicată
Cătălin Striblea: Dar Partidul Republican ar putea să vorbească pe mai multe voci. Este Trump singurul capabil să oprească această formă de ajutor pentru ucraina și țările estice? Nu sunt acolo, în Partidul Republican frâne care ar putea să păstreze cursul actual?
Iulia Joja: „Sunt frâne și e important aici să înțelegem că afecțiunea pe care o avem noi așa, tradițional, în România și în întreg spațiul est-european pentru republicani are pe parcursul războiului, pe scară largă, pe parcursul ultimilor doi ani și jumătate vocile cele mai puternice din Statele Unite care au făcut lobby pentru ajutorul militar atât în cantitate – câte arme dăm Ucrainei -, cât și calitate – creștem raza de acțiune. Au fost voci republicane, în special din Senat, dar și din Camera Reprezentanților. Însă ei sunt într-o minoritate din ce în ce mai mică și atunci dinamica din cadrul Partidului Republican este una destul de complicată. Dincolo de asta, da, există niște frâne, Congresul a făcut destul de dificilă ieșirea formală a SUA din NATO”.
Iulia Joja: Nu cred că e cazul să ne speriem, dar e cazul să ne gândim serios la relația bilaterală cu Statele Unite și cum putem să facem în România, în cazul NATO, în așa fel încât să nu-l supărăm pe Trump
Iulia Joja: „Dar problema este că SUA nu are nevoie să iasă formal. Până la urmă NATO este o organizație politico-militară, condusă de SUA. Tot ce trebuie să se întâmple este ca Statele Unite să dea de înțeles că dacă cineva atacă vreun stat NATO, SUA nu vor interveni. Pentru că Statele Unite reprezintă țara care poate să ofere garanțiile de securitate credibile în raport cu Rusia. Niciun alt stat nu poate să facă acest lucru. Nici Franța, nici Marea Britanie, nici nu mai vorbim de Germania. Iar noi în România și în Polonia știm acest lucru. Asta este dilema. Nu cred că e cazul să ne speriem, nu cred că e cazul să ne panicăm, dar e cazul să ne gândim serios la relația bilaterală cu Statele Unite și cum putem să facem noi, în România, în cazul NATO și ucrainenii pe cont propriu, merg cu susținerea europenilor – cum să facem în așa fel încât să nu-l supărăm pe Trump”.
Sursa foto: Shutterstock
