Mai mult de 285.000 de alegători au votat în străinătate la alegerile prezidențiale, până la ora 21.00, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central.
259.889 de alegători au votat pe liste suplimentare, iar 25.189 sunt votanți pe listă de corespondență.
Cea mai mare prezență la vot a fost la o secție din Londra, 2.227 alegători prezentându-se pentru a își exercita votul. Prezență mare a fost și la secțiile din Chișinău și Bruxelles.
La polul opus, la o secție de votare din Phenian, capitala nord-coreeană, nu s-a înregistrat vreun vot.
Un număr de 838 de secții de votare au fost organizate în străinătate.
Istoria participării la vot în diaspora
Cea mai slabă prezenţă la urne a românilor din diaspora s-a înregistrat în anul 2000, când la primul tur de scrutin s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării.
Cea mai ridicată prezenţă la alegerile prezidenţiale s-a înregistrat la alegerile din 2014, când în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători iar la al doilea tur de scrutin participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare. Prezenţa la nivel național a fost de 53.18% (9.723.232 cetăţeni) la primul tur şi de 64.11% (11.719.344 cetăţeni) la turul al doilea.
Alegerile prezidențiale 2019
În diaspora, procesul de vot a început vineri și se va încheia duminică.
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare, lista acestora fiind postată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a perioadei de votare până cel mai târziu la ora 23 și 59 de minute, pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Ministerul Afacerilor Externe le recomandă românilor să încerce, pe cât posibil, să nu amâne pentru duminică prezentarea la vot, în încercarea de a evita aglomerația.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt cartea de identitate/cartea de identitate provizorie/buletinul de identitate/paşaportul diplomatic/paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/paşaportul simplu electronic/paşaportul simplu temporar sau carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
În ţară, sunt organizate 18.748 de secţii de votare, lista acestora poate fi consultată online.
Procesul de votarea începe duminică, la ora 7.00, şi durează până la ora 21.00, cu posibilitatea de prelungire până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi accesând pagina de internet a Registrului Electoral.
În premieră, la aceste alegeri prezidențiale, românii din diaspora au putut vota prin corespondență.
41.000 de persoane au ales această variantă.
În țară, campania electorală pentru prezidenţiale s-a încheiat, sâmbătă, la ora 7.00.
Alegătorii au avut la dispoziție o zi de reflecție.
Potrivit legii, continuarea acțiunilor de propagandă electorală constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.
În așteptarea scrutinului de duminică, în țară, este interzisă difuzarea de mesaje audio, video sau mixte cu conţinut electoral, dar şi prezentarea de sondaje.
Peste 18,2 milioane de alegători înscrişi în listele electorale permanente sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a desemna președintele dintre cei 14 candidați înscriși în competiție, susţinuţi de partide sau independenţi.
Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea acestora pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: Klaus Iohannis (Partidul Naţional Liberal), Theodor Paleologu (Partidul Mişcarea Populară), Dan Barna (Alianţa USR-PLUS), Hunor Kelemen (Uniunea Democrată Maghiară din România), Viorica Dăncilă (Partidul Social Democrat), Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română), Mircea Diaconu (Alianţa UN OM), Bogdan Marian-Stanoevici (independent), Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste), Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) și Alexandru Cumpănaşu (independent).
