CCR a respins astăzi sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei în legătura cu legea pentru devansarea alegerilor prezidențiale cu 3 luni înainte de expirarea mandatului președintelui.
Judecătorii Curții Constituționale consideră că noua dată a alegerilor prezidențiale pot asigura succesiunea firească a mandatelor, iar timpul este suficient pentru a permite tuturor candidaților politici să se pregătească pentru competiția electorală.
Amintim, USR și Forța Dreptei a susținut că documentul încalcă principiile democratice, fiind neconstituțional să modifici regulile electorale cu câteva luni înainte de data desfășurării scrutinului.
PSD și PNL au stabilit ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc pe 15 septembrie, iar cel de-al doilea – pe 29 septembrie, urmând ca pe 8 decembrie să fie organizate alegerile parlamentare.
Redăm integral comunicatul transmis de USR
USR: Politrucii de la Curtea Constituțională validează ilegalitățile PSD-PNL
La doar o zi după ce au decis că este în regulă să furi în România atâta timp cât nu depășești pragul de 1 milion de euro și returnezi prejudiciul, în caz că ești prins, politrucii de la Curtea Constituțională mai dau o lovitură statului de drept spunând că este în regulă ca partidele la putere să modifice, cu doar câteva luni înainte și în beneficiu propriu, regulile după care se desfășoară alegerile prezidențiale.
„CCR dovedește tot mai des că pune în aplicare comenzile primite de la PSD și PNL. Nici măcar nu se mai ascund. Deciziile se iau acum în biroul PSD de la Parlament, unde roiesc judecători ai CCR, după cum am văzut cu toții. Este o decizie politică, împotriva democrației și a regulilor democratice. Orice modificare a legislației electorale în anul cu alegeri înseamnă, în fapt, deturnarea unui proces democratic și folosirea lui în interesul PSD și PNL. Ciucă, Ciolacu și Iohannis sunt orbiți de putere și fac orice pentru a-și păstra privilegiile. Folosesc CCR, pe care au populat-o cu foști membri de partid sau cu personaje slugarnice, pentru a le valida ilegalitățile”, afirmă deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției.
Decizia CCR vine după ce deputatului Cristian Seidler, unul dintre semnatarii sesizării CCR, i-a fost retras accesul la dosar fără explicații. Până acum, parlamentarii USR au avut access la dosarele în care erau sau sunt parte directă. Acum, CCR nu doar că a retras accesul la dosar, dar în înștiințarea trimisă deputatului Cristian Seidler susține, în mod mincinos și absurd, că deputatul nu este parte în dosar, deși este unul dintre cei care au semnat sesizarea.
USR și Forța Dreptei au sesizat pe 5 martie Curtea Constituțională pe legea pentru devansarea cu până la 3 luni a alegerilor prezidențiale, inițiată de UDMR și votată pe repede-înainte de PSD și PNL. Legea este nejustificată și nefundamentată și aduce atingere unor drepturi constituționale fundamentale, precum dreptul de vot și dreptul de a fi ales, precum și principiului egalității în drepturi.
De asemenea, legea nu respectă recomandările Comisiei de la Veneția și afectează egalitatea de șanse, favorizând partidele la putere sau candidații cu resurse mai mari, în detrimentul candidaților sau al partidelor neaflate la putere, care și-au făcut strategiile electorale bazându-se pe legislația în vigoare.
Redăm comunicatul de presă integral transmis de CCR
„I. În ședința din data de 20 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul
controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi:
– A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați
neafiliați și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea art.5 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a
intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral.
Comisia de la Veneția a observat că există trei categorii de sisteme de determinare a stabilirii datei alegerilor [Raport privind stabilirea datei alegerilor, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 22-a reuniune (Veneția, 18 octombrie 2007) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 72-a sesiune plenară (Veneția, 19-20 octombrie 2007)], România făcând parte din cel de-al doilea sistem menționat de aceasta [data alegerilor este stabilită de o autoritate, într-un cadru temporal destul de strict determinat de Constituție sau de legea electorală]. Legea criticată nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor, ci realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004. Plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democrației constituționale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs. Între data anunțării alegerilor și data alegerilor există o distanță temporală rezonabilă pentru a permite tuturor factorilor politici interesați să se pregătească pentru competiția electorală.
Comisia de la Veneția [Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin
Drept (Comisia de la Veneția), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18- 19 octombrie 2002) și Declarația interpretativă privind stabilitatea legii electorale, adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 15-a reuniune (Veneția, 15 decembrie 2005) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 65-a sesiune plenară (Veneția, 16-17 decembrie 2005)] a stabilit că sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale şi constituirea circumscripțiilor electorale sunt elemente fundamentale ale dreptului electoral și nu pot fi modificate cu mai puțin de 1 an anterior datei alegerilor. Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu reprezintă o reformă a legislației electorale și nu vizează un element de fond sau de substanță a sistemului electoral.
În consecință, Curtea a constatat că legea criticată respectă exigențele constituționale invocate”, transmite CCR.
Sursa foto: Shutterstock
