Alegerile europarlamentare din acest an au loc într-un context politic fără precedent în cei aproape 70 de ani de existenţă a comunităţii europene.
Comunitate înfiinţată pentru a se pune capăt războaielor între vecini care au măcinat Europa.
Pacea în Uniunea Europeană încă durează, însă la graniţele sale, în Ucraina, de 5 ani este război. Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014 şi ameninţă constant statele europene care găzduiesc scutul NATO antirachetă.
Criza migraţiei din 2015, an în care Europa a fost confruntată cu un val uriaş de refugiaţi din Siria şi imigranţi din Orient, sudul Asiei şi Africa a scos la iveală erori serioase ale sistemului de azil al Uniunii.
Până în 2017, peste 10 mii de oameni au murit sau au fost daţi dispăruţi la graniţele Uniunii, mai ales pe apă, iar Ungaria şi Austria au ridicat garduri la graniţe.
Criza a obligat blocul comunitar să intervină şi aşa, numărul celor care se aflau illegal în Uniune a scăzut de la 2,2 milioane de persoane în 2015 la puțin peste 600.000 în 2017.
Ultima criză politică majoră a apărut în 2016, când pentru prima dată, un membru al Uniunii a decis să părăsească această alianţă. Este vorba despre Marea Britanie.
Chiar şi aşa, sondajele Parlamentului European din septembrie anul trecut arată că 66% dintre cei 27.000 de europeni participanți la cercetarea sociologică ar vota ca ţara lor să rămână membru al Uniunii Europene.
