Conform unui sondaj de opinie național realizat de INSCOP, aproape 60% dintre respondenți ar fi prezenți la votul pentru alegerea președintelui României. La polul opus, doar 17% și-au declarat refuzul total pentru exercitarea dreptului de vot. Dacă vorbim despre alegerile parlamentare, puțin peste 50% ar vota, iar peste 23% nu ar merge sigur la vot. Remus Ștefureac, INSCOP RESEARCH, a explicat în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM că rata de prezență la votul din 2024 este ridicată, analizând datele sondajului mai sus menționat. Adrian Vigheciu, PSD, consilier general al Capitalei și Tănase Stamule, PNL, economist și fost Consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului au explicat în emisiunea moderată de Mădălina Dobrovolschi care este pericolul absenteismului la vot.
Sondajul de opinie realizat de INSCOP – „Sondaj de opinie național – Septembrie-Octombrie 2023. Partea a III-a: Estimare participare vot alegeri prezidențiale. Vot alegeri prezidențiale – Turul I, Scenarii turul al II-lea” – arată că 57.2% dintre respondenți ar merge la vot. Din totalul respondenților la sondaj, 16.9% au răspuns că „sigur nu” ar merge la vot pentru alegerea reșdintelui țării.
Într-o altă parte a sondajului, INSCOP a chestionat respondenții în legătură cu participarea la alegerile parlamentare, iar rezultatele au arătat că 50.1% ar participa la vot, iar 23.7% nu ar vota, conform sondajului de opinie național „Septembrie 2023. Partea a II-a: Intenția de vot pentru partidele politice raportată la două categorii de populație: Respondenți care își exprimă preferința pentru un partid din listă, respectiv respondenți care își exprimă preferința pentru un partid din listă si declară că merg sigur la vot”.
Remus Ștefureac: „Mă aștept ca anul viitor să avem totuși rate de prezență ceva mai mari în primul rând pentru că vom avea un an electoral extrem de important”
Remus Ștefureac: „Putem să ne uităm la mai multe repere. Pe de-o parte la ratele de participare la vot din anii trecuți – este adevărat, ultimele s-au și suprapus cu o perioadă complicată, am trecut și prin o pandemie, ratele de prezență au fost evident mai reduse.
Dacă ne uităm pe măsurătorile făcute cu un an înainte de alegeri ele nu stau grozav, dar sunt în nota participărilor din ultimii 10-15 ani. La alegerile parlamentare se înregistrează, cel puțin conform declarațiilor tuturor participanților la o serie de sondaje – nu doar la un singur sondaj – pe care le-am realizat în ultimul an cam în jurul cifrei de 40-45%, iar la alegerile prezidențiale această cifră urcă spre 55-58%.
Noi știm din experiențe anterioare că am înregistrat la alegeri prezidențiale și rate de prezență de 60% și peste 60%, deci rata de prezență depinde foarte mult de interesul, de contextul momentului în care au alegeri, de intensitatea competiției electorale, de probleme care sunt pe agendă. Eu mă aștept, de exemplu, ca anul viitor să avem totuși rate de prezență ceva mai mari în primul rând pentru că vom avea un an electoral extrem de important.
Se încheie un ciclu prezidențial, urmează un alt ciclu. Sunt așteptări foarte mari cu privire la următorul deceniu, prin urmare chiar dacă vom avea o aglomerare de momente electorale care ar putea obosi o parte a electoratului, cred totuși că – de exemplu – la alegerile prezidențiale de anul viitor vom avea o rată de prezență a populației la vot ridicată”.
Mădălina Dobrovolschi: Ce înseamnă ridicată? Ce ar însemna, de fapt, pentru România o prezență ridicată?
Remus Ștefureac: „O prezență de 60%, să spunem, 60-65% este o prezență foarte bună la alegeri prezidențiale. Aici sigur că de fiecare dată este un calcul un pic complicat pentru că în momentul în care noi raportăm sau vedem că Biroul Electoral Central raportează o rată de prezență la alegeri prezidențiale de 60% aceasta se raportează la aproximativ 18 milioane de votanți.
Dar noi știm că nu sunt 18 milioane de votanți în România, ci mai puțin cu vreo 20%, prin urmare rata reală de prezență raportată la populația rezidentă în România este chiar mai mare. Este adevărat că nu putem să facem niște calcule exacte chiar dacă am avut un recensământ recent – nici acolo nu ne putem baza”.
Mădălina Dobrovolschi: Dar unde suntem, față de media europeană, ca prezență?
Remus Ștefureac: „Pentru alegerile europarlamentare suntem mai jos decât media europeană. Pentru alegeri parlamentare, de asemenea, suntem mai jos. Pentru alegeri prezidențiale din toate comparațiile avem o rată de participare decentă comparabilă și destul de bună”.
Metodologia sondajului INSCOP
- Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro.
- Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023;
- Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului;
- Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste;
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.
Ce riscăm dacă nu mergem la vot?
Adrian Vigheciu, PSD, consilier general al Capitalei și Tănase Stamule, PNL, economist și fost Consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului au vorbit la „Piața Victoriei” despre pericolul absenteismului la vot.
Adrian Vigheciu: „Oamenii nu mai găsesc alternative în partidele clasice și atunci transferul devine cumva natural”
Adrian Vigheciu: „Dacă urmărim pe de-o parte zona tinerilor, lipsa de cultură civică și politică din România care este la un nivel relativ crescut, dezamăgirea față de clasa politică românească, acestea ar fi ingrediente certe pentru creșterea unor curente extemiste, lucru pe care l-am observat în țări precum Olanda, Germania, Austria și așa mai departe.
Lucrul acesta cumva trebuie ținut în frâu astfel încât lucrurile de genul acesta să nu fie încurajate, pentru că pentru foarte mulți tineri este fun să votăm un partid doar pentru că este nou sau doar pentru că are niște atitudini extreme care în primă fază ni se par ca fiind îndrăznețe.
Pe fondul unor crize economice, știm foarte bine experiența anilor 30 din Europa, genul acesta de partide devin din ce în ce mai prizabile, mai frecventabile – oamenii nu mai găsesc alternative în partidele clasice și atunci transferul devine cumva natural.
Motiv pentru care oamenii care sunt în partide care susțin curente, gândiri liberale, social-democratice în general trebuie cumva să facă o muncă suplimentară să le explice oamenilor că nu acestea trebuie să fie valorile pe care să le urmeze”.
Tănase Stamule: „Partidele care formează marea alianță se duc inevitabil spre centru” / „Mergând spre centru, automat, extremele de eliberează” / „Eliberându-se extremele, se face loc pentru alt jucător pe piața politică”
Tănase Stamule: „În momentul în care ai o alianță sau o mare alianță, cum avem noi azi, partidele care formează marea alianță se duc inevitabil spre centru, pentru că negociind o soluție de compromis nu mai ești la stânga sau la dreapta, ci trebuie să fii la centru-stânga sau centru-dreapta ca să nu se supere cealaltă parte a alianței.
Mergând spre centru, automat, extremele de eliberează – în sensul că tu, partid de dreapta sau partid de stânga nu mai poți să ocupi atât de bine electoratul tău. Și, eliberându-se extremele, se face loc pentru alt jucător pe piața politică.
Asta s-a întâmplat și în Germania și asta se întâmplă și în România: faptul că avem această mare alianță – pe de-o parte o parte a electoratului PSD nu se mai simte reprezentat și o mare parte a electoratului PNL. Dar această mare alianță a fost singura soluție are să ofere stabilitate României într-o perioadă cu multe crize concomitente”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei” cu Mădălina Dobrovolschi, Remus Ștefureac, Adrian Vigheciu și Tănase Stamule
Sursa foto: Shutterstock
