Mănușile de protecție fac parte din echipamentul de protecție personală (EPP), concepute pentru a proteja mâinile lucrătorilor de potențialele riscuri de la locul de muncă. Acestea sunt fabricate dintr-o varietate de materiale, cum ar fi latexul, nitrilul sau pielea, fiecare având proprietăți specifice care le fac potrivite pentru anumite aplicații.
În industria construcțiilor și ingineriei, mănușile protejează mâinile lucrătorilor de tăieturi, zgârieturi și alte leziuni cauzate de manipularea materialelor grele sau ascuțite. În industria chimică, mănușile specializate sunt necesare pentru a preveni contactul direct cu substanțe chimice periculoase, iar în industria alimentară, mănușile garantează siguranța personalului și a produselor alimentare.
Citește acest articol și descoperă cum alegi mănușile potrivite pentru aceste industrii!
Alegerea mănușilor de protecție pentru sectorul construcțiilor și al ingineriei
Unul dintre cele mai performante materiale din care se pot fabrica mănușile de protecție pentru industria construcțiilor și a ingineriei este Dyneema, un derivat de înaltă performanță al fibrelor de polietilenă. Este un material extrem de rezistent la abraziune, chiar mai mult decât oțelul. Când se amestecă cu Lycra sau alte fibre sintetice, rezultatul este un material foarte flexibil și confortabil pentru purtător.
Un alt material excelent pentru mănuși de protecție este Kevlar. Această fibră sintetică este cunoscută pentru durabilitatea și rezistența sa la impact, penetrare, abraziune, tăieturi sau foc. Deși este rezistent la multe chimicale și solvenți, nu se recomandă contactul cu acizi sau substanțe corozive puternice. Kevlarul are o gamă largă de aplicații, de la fabricarea vestelor anti-glonț la frânghii, cabluri și, desigur, mănuși de protecție.
În același timp, pielea este unul dintre cele mai populare materiale pentru mănuși de lucru. Acesta este foarte rezistent la abraziune, dar și flexibil în același timp. Se folosește adesea în combinație cu material textil, având o multitudine de aplicații.
Mănușile trebuie să fie conforme cu anumite standarde și certificări pentru a asigura nivelul de protecție necesar. Un exemplu ar fi standardul EN 388, care se aplică mănușilor de protecție împotriva riscurilor mecanice. Acesta definește cerințele, metodele de testare, informațiile care trebuie furnizate de producător și marcarea mănușilor de protecție împotriva riscurilor mecanice. În plus, pentru mânușile de protecție împotriva frigului se aplică standardul EN 407, acesta specificând cerințele, metodele de testare, marcarea și informațiile care trebuie furnizate pentru mănușile de protecție împotriva căldurii și/sau focului.
Mănuși de protecție pentru industria chimică: ce trebuie să ai în vedere
Industria chimică aduce cu sine o serie de riscuri specifice, care necesită măsuri de protecție riguroase. Unul dintre cele mai importante elemente de protecție sunt mănușile de lucru, care protejează mâinile lucrătorilor de efectele nocive ale substanțelor chimice.
Există mai multe tipuri de mănuși de protecție potrivite pentru industria chimică:
- mănușile din neopren, un cauciuc sintetic, rezistente la contactul cu hidrocarburi, acizi organici sau solvenți. Imersate în neopren, aceste mănuși au o excelentă rezistență la abraziune, tăieturi sau chimicale, fiind recomandate nu doar pentru industria chimică, ci și pentru cea farmaceutică, alimentară sau la contactul cu pesticide;
- mănușile din PVC sau policlorura de vinil. PVC-ul este un material 100% sintetic, un înlocuitor pentru cei alergici la latex. Manusile din vinil (PVC) se folosesc la industia auto, și în tâmplărie, datorită rezistenței bune la abraziune. De asemenea, acestea pot fi realizate integral sau imersate în PVC pentru a combina proprietățile a două sau mai multe materiale;
- mănușile din poliuretan, un material plastic confortabil și elastic, care oferă protecție împotriva hidrocarburilor și solvenților. Mănușile din poliuretan sunt folosite adesea pentru lucrări de finețe, cum ar fi în industria auto, fabricarea de componente metalice mici, asamblarea de precizie, prelucrarea lemnului, șlefuitul sau ambalarea.
Înainte de a lua o decizie, este necesar să cunoști substanțele chimice utilizate și modul în care acestea îți pot cauza vătămări. În funcție de numărul de substanțe și de durata la care rezistă mănușa, există 3 clase de performanță, conform standardului EN 374-1:2016 – Rezistența la permeabilitate:
- tip A: cel puțin 30 minute cu cel puțin 6 substanțe chimice de testare;
- tip B: cel puțin 30 de minute fiecare cu cel puțin 3 substanțe chimice de testare;
- tip C: cel puțin 10 minute fiecare cu cel puțin 1 produs chimic de testare.
Selectarea mănușilor de protecție potrivite pentru industria alimentară
Pentru a garanta siguranța personalului și a produselor alimentare, personalul din industria alimentară trebuie să poarte mănuși de protecție.
Mănușile din latex, fabricate din cauciuc natural, sunt deosebit de flexibile și confortabile, asigurând în același timp o aderență excelentă. Astfel, acestea sunt potrivite pentru manipularea alimentelor și pentru operațiuni care necesită dexteritate. Latexul poate provoca alergii la unele persoane.
O alternativă la mănușile din latex sunt cele din nitril, un cauciuc sintetic. Aceste mănuși au o aderență, flexibilitate și elasticitate comparabile cu cele din latex, dar prezintă o rezistență mecanică și la substanțe chimice superioară. În plus, mănușile din nitril nu provoacă reacții alergice.
Mănușile din polietilenă (mănușile din plastic) sunt printre cele mai des folosite mănuși în industria alimentară. Aceste mănuși sunt de obicei livrate în seturi de 100-500 de bucăți, fiind o opțiune rentabilă pentru afacerile cu volum mare de muncă.
În ceea ce privește reglementările, mănușile de protecție trebuie să respecte standardul EN 374-5:2016 pentru rezistența la penetrare. Conform acestui standard, mănușile de protecție împotriva virușilor, bacteriilor și ciupercilor nu trebuie să prezinte pierderi atunci când sunt testate conform standardului EN 374-2:2004.
De asemenea, pentru mănușile de unică folosință, se aplică standardul EN 455. Acesta reglementează aspecte precum dimensiunile, forța de rupere, impermeabilitatea și absența găurilor în mănuși.
Concluzionând, alegerea corectă a mănușilor de protecție este esențială în funcție de industria în care lucrezi, fie că este vorba de construcții, inginerie, industria chimică sau alimentară. Mănușile de protecție pot preveni accidente de muncă și îți pot îmbunătăți productivitatea.
