Invazia din Ucraina continuă să genereze efecte secundare sesizabile pe plan mondial. Inflația alimentară afectează piețele agricole și deciziile de cumpărare ale consumatorilor. Și parcă nu era suficient războiul, părți importante din terenul agricol al țărilor membre din Uniunea Europeană au avut parte de secetă de iarnă, venită după vara fierbinte și uscată a anului trecut. Asta a micșorat și mai mult rezervele de apă, în condițiile în care acestea erau în multe regiuni deja la un nivel îngrijorător de scăzut. Mulți fermieri iau deja în calcul să nu mai cultive culturi cu consum mare de apă, ceea ce ar conduce la un nou dezechilibru ce ar putea afecta siguranța alimentară a Europei.
Cu toate acestea, prognoza economică pe termen mediu a Uniunii Europene este mai optimistă decât anul trecut, în ciuda provocărilor existente: aprovizionarea cu energie și tensiunile tot mai frecvente de pe piețele financiare internaționale. Prețurile ridicate ale mărfurilor au contribuit la contracararea costurilor ridicate de producție, ajutând veniturile agricole să cunoască o creștere la nivelul uniunii. Este adevărat că această creștere nu a fost uniformă, cunoscând fluctuații semnificative sectoriale și regionale. Fermierii mici au putut să depășească provocările ultimilor ani doar cu ajutorul companiilor precum Regalfermierul, ce le-au pus la dispoziție o seamă de echipamente și produse menite creșterii productivității. Acestea au facilitat și o gestionare rațională a timpului alocat anumitor operații.
Analizele pe termen lung ne arată că scăderea inflației energetice ar putea micșora semnificativ prețurile materiilor prime. Îngrășămintele, în special cele pe bază de azot, ar putea să fie mai accesibile ca preț și, mult mai important, mai ușor de procurat de pe piață comparativ cu anul trecut. Pentru că, comparativ cu anul 2020, prețurile la energie și la îngrășăminte sunt încă de două ori mai mari. Această stare de fapt a dus la adaptarea fermierilor, ce aleg să cultive culturi cu nevoie mai scăzute de îngrășăminte. Acest lucru a modificat prognozele anterioare privitoare la consumul de îngrășăminte minerale, acesta fiind situat astăzi sub medie, tendință care probabil se va menține și anul viitor.
Complexul de evenimente politico-militare au acționat în mod direct asupra prețurilor alimentelor, inflația alimentară fiind semnificativă. Astfel, prețurile medii ale alimentelor, calculate la nivelul Uniunii Europene, a crescut cu aproape 20% în februarie 2023 față de aceeași lună a anului trecut. Evoluția prețurilor preconizează o schimbare a obiceiurilor de consum ale populației. Este așteptată o rocadă a preferințelor, alimentele mai ieftine fiind preferate. Astfel, în locul cărnii de vită, probabil că tot mai mulți oameni se vor orienta către carnea de pasăre. Această tendință este în curs și sunt șanse mari să continue în următoarea perioadă.
Aprovizionarea cu anumite produse agricole este de asemenea afectată de secetă și evenimente climatice. Producția de ulei de măsline a înregistrat o scădere de 40% în ultimul an, ceea ce a dus la majorarea prețurilor. Specialiști de la nivelul Uniunii Europene consideră că a fost afectată nu numai cantitatea, dar și calitatea acestui produs, la fel ca și al recoltei de portocale din anul anterior.
În acest context, raportul privind perspectivele pe termen scurt pentru piețele agricole din interiorul Uniunii Europene, publicat la sfârșitul lunii martie, prezintă o prezentare detaliată a celor mai recente perspective și tendințe pentru sectoarele agro-alimentare.
În cazul culturilor arabile se poate observa că vremea caldă și uscată a afectat producția de cereale a ultimului an, producțiile scăzând cu 25% în cazul porumbului. Creșterea importurilor din Ucraina au ajutat regiunile afectate de secetă să își satisfacă atât cererea internă cât și să atingă o creștere cu 9,4% a exporturilor, pentru a răspunde cererii globale.
La nivelul anului în curs, pe baza condițiilor previzionate, producția totală de cereale ar trebui să atingă o creștere mai mare de 8%, în cazul în care condițiile meteorologice nu o vor influența semnificativ și vor rămâne în limite normale. Scăderea anticipată a producției de care din UE va genera o reducere a utilizării cerealelor pentru furaje, dar utilizarea în industria alimentară va înregistra o ușoară creștere.
Creșterea randamentul va avea un impact pozitiv asupra producției de semințe oleaginoase, unde se previzionează o creștere de 7% pe an, fiind așteptate noi recorduri, chiar în condițiile în care suprafețele cultivate sunt estimate în scădere cu 3%.
La culturile specializate situația nu stă la fel de bine. Producția mai scăzută de ulei de măsline va genera atât o creștere a prețurilor de consum cât și o scădere a exporturilor, mai ales coroborate cu nivelul record înregistrat în ultimii ani. Din fericire, producția de vin din interiorul uniunii este în creștere, exporturile UE fiind previzionate cu o rată de creștere de 3% față de media ultimilor cinci ani.
Producția de mere va fi canalizată către procesare, fiind disponibile cantități mari de mere de calitate inferioară, improprii consumului proaspăt. De asemenea, prețul scăzut de vânzare împreună cu costurile ridicate ale energiei folosite pentru depozitare indică faptul că aceasta este cea mai eficientă cale de valorificare. Aceste previziuni indică scăderea consumului de mere proaspete dar creșterea consumului de mere procesate.
În cazul laptelui și al produselor lactate, constatăm că producția a rămas stabilă în ultimul an, dar conținutul de grăsimi și proteine din lapte a scăzut, afectând astfel disponibilitatea procesării. Cauza aceste diminuări calitative a fost în special vremea caldă și uscată, aceasta afectând negativ calitatea și disponibilitatea furajelor, suplimentar a impus un stres asupra animalelor de lapte. În anul în curs se așteaptă o scădere a efectivului de vaci de lapte cu 1% iar producția totală de lapte se așteaptă să înregistreze o scădere de 2%. Scăderea prețului laptelui crud ar ajuta accelerarea sacrificării, ca soluție la costurile ridicate ale furajelor necesare pentru hrana animalelor. Totuși, chiar și în aceste condiții, exporturile de brânză spre piețele extra-comunitare sunt estimate să crească cu 2%, urmare a cererii constante venite din Statele Unite și Regatul Unit, precum și ca răspuns al redresării cererii venite din China.
O consecință directă a instabilității economice create de invazia trupelor Federației Ruse în Ucraina este modificarea obiceiurilor de consum a cărnii. Datorită prețului mai mare, consumul de carne de vită a scăzut semnificativ, fiind așteptată în continuare o scădere de 1,7% în anul curent. Aceasta va fi înlocuită cu alte tipuri de carne, mai accesibile cumpărătorilor. Dar și producția de carne de porc din interiorul Uniunii Europene a scăzut în ultimul an, în medie cu 5,6%, trăgând după sine o scădere a consumului cu aproximativ 2,5%. Locul acestora a fost luat de păsările de curte, consumul crescând în anul ce a trecut. Pentru a putea acoperii cererea crescută, se așteaptă o creștere a importurilor cu aproximativ 7% la nivelul uniunii, acoperind astfel cererea crescută.
