Marile democraţii europene – cu excepţia Germaniei, din motive istorice – nu ezită să recurgă la armată şi s-o pună să patruleze pe stradă, de teama atentatelor jihadiste, scrie AFP, care prezintă situaţia în aceste ţări.
Însă această prezenţă a militarilor în centrele oraşelor lor – în vederea unor msiuni pentru care nu sunt pregătite – face adesea obiectul unor critici şi rămâne, în mod teoretic, limitată în timp.
FRANŢA
Militari patrulează pe stradă, în Franţa, în urma atentatelor din 1986.
Operaţiunea “Sentinelle”, care a început în ianuarie 2015, la o zi după atacul de la săptămânalul satiric Charlie Hebdo, numără în prezent 7.000 de militari care patrulează în locuri sensibile, precum situri turistice, gări, aeroporturi.
După ce a ajuns la peste 10.000 de militari, operaţiunea urmează să fie ”revizuită în profunzime” după vacanţa parlamentară de vară, a anunţat preşedintele Emmanuel Macron.
Numeroşi experţi îi pun la îndoială eficienţa şi dau asigurări că militarii sunt, înainte de orice altceva, ţinte şi că “Sentinelle” impune armatei franceze nişte contrângeri prea dure.
BELGIA
Militarii au fost mobilizaţi pe străzi în puncte startegice în Belgia, pe 17 ianuarie 2015, după dezmembrarea unei celule teroriste suspectate că pregătea atentate.
Operaţiunea, numită “Vigilant Guardian”, mobilizează în prezent 1.100 de militari, cu un cost estimat la aproximativ 100 de milioane de euro în cei peste doi ani.
Ea este temporară şi este prelungită lună de lună.
MAREA BRITANIE
Operaţiunea “Temperer plan”, organizată în urma atentatelor din ianuarie 2015, la Paris, poate să permită mobilizarea a până la 5.100 de militari pe străzile din regat, pentru ca să le acorde un ajutor puternic forţelor de ordine.
După atentatul de la Manchester, în mai, 1.000 de militari au fost mobilizaţi, pe o perioadă scurtă, în vederea securitzării oraşului.
GERMANIA
Bundeswehrul nu este autorizat – de către Constituţia de după Război – să intervină pe teritoriul german, mai puţin în cazul unei ameninţări ”împotriva ordinii democratice a statului federal” sau în acţiuni umanitare.
Funcţiile armatei germane sunt, aşadar, în mod clar deparate de cele ale poliţiei.
Însă, ipoteza unui recurs la armată în vederea unui rol de vârf, de coordonare, fără scoaterea militarilor în stradă, este studiată în toate cele 16 landuri ale ţării.
