În mai multe județe din România, politicienii locali au înființat rețele de trafic de influență prin care aduc contracte publice firmelor pe care le-au manageriat în trecut și care au trecut sub conducerea copiilor odată ce politicienii au obținut funcții de senatori sau deputați. Conform unui raport realizat de mișcarea civică „Integritate pe bune”, din 50 de declarații de interese ale unor deputați, 16 arată că politicienii în cauză au avut contracte cu statul prin 33 de firme deținute de ei sau de apropiați. În același timp, un raport „Expert Forum” arată că este o practică generalizată ca 10-20% dintr-un contract să meargă la decidenții politici. „România, te iubesc!” a prezentat din nou la Europa FM, în cadrul emisiunii „România în Direct” o nouă anchetă care vizează „afaceriștii în funcții publice”.
Paula Herlo: „Dacă copilul este așa un bun administrator și un bun afacerist, să facă afaceri fără să implice statul sau să facă afaceri fără să implice programe de finanțare la care tu ca senator ai acces”
Cătălin Striblea: Un raport al mișcării civice „Integritate pe bune” – care a analizat declarațiile de interese completate de 50 de deputați – a descoperit că din aceștia 50, 16 au avut contracte cu statul prin 33 de firme deținute de ei sau de apropiați. Așadar, afaceriști, de fapt, în funcții publice – căci acesta este interesul. Paula Herlo ni se alătură prin telefon. Plec de la această nuanță: nu a mai existat nicio ezitare, oamenii au apărut în fața ta cu tot cu copii, au vorbit deschis. Nu știu cum să interpretez asta.
Paula Herlo: „Și până la urmă, ce fac ei greșit? Ce am încercat noi să demonstrăm este că acești politicieni – copiii lor, după ce părinții au ajuns politicieni, senatori, în cazul demonstrat de noi – firma a început să câștige contracte pe bandă rulantă. Deci, cumva, nu ar fi nicio problemă să lași firma copilului dacă nu ai avea contracte cu statul, nu? Dacă copilul este așa un bun administrator și un bun afacerist, să facă afaceri fără să implice statul sau să facă afaceri fără să implice programe de finanțare la care tu ca senator ai acces, în sfera de influență unde ajungi prin prisma funcției”.
Paula Herlo: „Schema este una simplă: tatăl ajunge politician, nu are voie să fie administrator pe firme, trece firma pe soție sau copil. După care vezi pe site-ul de licitații publice cum acea companie începe să câștige contracte, mai ales cu primăriile din județ sau cu Consiliul Județean”
Cătălin Striblea: Primul caz analizat – Ion Iordache – senator de Gorj, fost primar acolo. Două companii care sunt în relație cu el. Una prin copil, alta prin soție.
Paula Herlo: „Și copil, al doilea copil”.
Cătălin Striblea: Și au alte afaceri aceste companii în afară de cele cu statul?
Paula Herlo: „Ei mai au câteva companii. Copiii, de fapt, mai au câteva companii. Dar banii cei mai mulți îi fac în relația cu statul. Categoric”.
Cătălin Striblea: Care este schema de lucru?
Paula Herlo: „Schema este una simplă: tatăl ajunge politician, nu are voie să fie administrator pe firme, trece firma pe soție sau copil. După care vezi pe site-ul de licitații publice cum acea companie începe să câștige contracte, mai ales cu primăriile din județ sau cu Consiliul Județean. Contează foarte mult și culoarea politică a acelui politician, pentru că o să vezi că se duc foarte multe dintre contracte spre primăriile din acea culoare politică și copilul, chipurile, face afaceri.
Când i-am întrebat pe acești politicieni au spus că ei nu mai știu, nu au nicio legătură, nu se mai implică în firmă, dar oamenii din județ sau oamenii din zona respectivă spun că sunt văzuți des la firmă. În definitiv, ce ar fi rău în asta, se duc să bea o cafea cu copilul sau să ofere consultanță – cum spunea senatorul de la Călărași”.
Paula Herlo, despre suspiciuni de corupție la Gorj, în cazul firmei înființate de Ion Iordache
Cătălin Striblea: Există suspiciuni de corupție, dincolo de chestiunea de conflict de interese care pare evidentă? Există o suspiciune și de corupție în cazul unor astfel de contracte?
Paula Herlo: „Există la Gorj – au fost mai multe dosare penale deschise pe numele angajaților firmei înființată de Ion Iordache. Unele dosare s-au închis și cel mai spectaculos a fost cel în care nouă primari au fost chemați la audieri pentru că exista o suspciune de mită pe care ar fi luat-o (10% din contract) ca să atribuie niște contracte. Existau niște înregistrări făcute în perioada aceea de SRI – la dosar existau aceste înregistrări pe care procurorul și-a bazat cazul. Doar că după decizia Curții Constituționale, aceste înregistrări au fost eliminate, iar procurorul nu a mai avut caz și dosarul s-a închis. Ei așa au scăpat”.
Paula Herlo: „A mai existat tot acolo un dosar de evaziune fiscală care s-a închis cu plata prejudiciului de către companie – deci o recunoaștere tacită”
Cătălin Striblea: Celebra decizie care, de fapt, uite acum vedem rezultatul: că multe dosare în care existau probe, dar nu probe, măcar suspiciuni de corupție, pur și simplu s-au închis, nu mai pot fi reluate, nu mai pot fi făcute.
Paula Herlo: „Da, dar l-am întrebat pe unul dintre primarii din lotul YDAIL, că așa s-a numit dosarul, și dacă sunteți nevinovat, de ce nu ați mers cu procesul mai departe? Și mi-a spus <<M-am gândit, doamnă, sincer vă spun, m-am gândit, erau mai mulți implicați>>. Niciunul nu a mers mai departe cu procesul, să-și dovedească nevinovăția. Pe de altă parte, nici nu pot fi considerați vinovați câtă vreme nu există o sentință în sensul acesta.
A mai existat tot acolo un dosar de evaziune fiscală care s-a închis cu plata prejudiciului de către companie – deci o recunoaștere tacită. Și în prezent se desfășoară o anchetă care vizează doi angajați ai Consiliului Județean care ar fi întocmit caietul de sarcini ca să favorizeze o asociere de trei firme din care făceau parte și două firme controlate de familia Iordache.
Deci acest dosar este încă pe rol. Familia Iordache, în răspunsul oficial, fiul domnului Iordache mi-a spus că… mi-a dat de înțeles că toate aceste dosare au fost întocmite de același procuror și știu că ei au mai avansat ideea că acest procuror are ceva personal cu familia Iordache. Până una alta, dacă procurorul are probe și poate să-și ducă dosarul în instanță asta este meseria lui. Deci, la Gorj există. În rest, nu există suspciuni de corupție în acest moment”.
Paula Herlo, despre Niculae Bădălău: „Nici nu a mai ascuns că el controla toate aceste firme și pe vremea când era vicepreședintele Curții de Conturi”
Cătălin Striblea: În rest, fiind vorba de Călărași – unde te-ai întâlnit cu senatorul Cionoiu și cu fiul acestuia.
Paula Herlo: „Bine, e mult spus în rest pentru că la domnul Bădălău există suspiciuni, există și un dosar trimis în instanță”.
Cătălin Striblea: Celebrul domn Bădălău. Ce mai face azi domnul Bădălău?
Paula Herlo: „Face afaceri bine. L-am găsit în formă la sediul firmelor. Cumva nici nu a mai ascuns că el controla toate aceste firme și pe vremea când era vicepreședintele Curții de Conturi. Acea instituție care ar fi trebuit să controleze instituțiile statului care încheie contracte cu aceste companii. Practic, inspectorii Curții de Conturi se duc la Primărie și spun <<OK, văd aici că ați încheiat un contract pentru construcție școală. Vrem să vedem documentele>>. Și iau la mână și stau câteva luni pe capul primarilor acolo. Ei, vicepreședintele acestei instituții – domnul Bădălău – care altfel, potrivit procurorilor, făcea presiuni la primari să acorde lucrări firmei ginerelui său”.
Paula Herlo: „Din momentul în care domnul Cionoiu a ajuns senator nicio altă firmă mare din Călărași nu a mai prins contracte de lucrări importante în județ”
Cătălin Striblea: Este o practică răspândită. Tu ai văzut trei cazuri pe care le-ai documentat, România este însă mare. Cu siguranță mai sunt cazuri, nu? Multă lume o să zică <<Domnule, dar până la urmă nu-i lăsăm pe copiii politicienilor să facă afaceri?>>
Paula Herlo: „Ba da, îi lăsăm să facă afaceri. Și bravo lor dacă știu să facă afaceri și sunt pregătiți în zona asta, doar că ideal ar fi ca părinții să nu tragă sforile astfel încât banii publici să ajungă la firmele copiilor. Atât, dacă s-ar putea. Și să nu elimine concurența pentru că, atenție, la Călărași o sursă care a vorbit sub acoperire spunea că din momentul în care domnul Cionoiu a ajuns senator nicio altă firmă mare din Călărași nu a mai prins contracte de lucrări importante în județ. Practic, domnul Cionoiu și-a securizat prin funcția asta pe care a câștigat-o în 2020 – așa susține acest domn – a luat tot ce se putea lua. Și atunci, eu am motive să ridic semne de întrebare dacă e corect”.
Paula Herlo: „Lucrurile acestea se pot verifica. Noi lucrăm cu date publice”
Cătălin Striblea: De la Agenția Națională de Integritate până la Curtea de Conturi, mai sunt instituții care îi verifică cumva pe oamenii aceștia? Lucrurile pe care tu le-ai aflat bănuiesc că pot fi aflate și de statul român, nu? Sau de șefii acestor politicieni.
Paula Herlo: „Lucrurile acestea se pot verifica. Noi lucrăm cu date publice. Sunt toate pe SEAP, în Monitorul Oficial. Ele pot fi controlate chiar și de procurori, dacă există suspiciuni sau dacă vreunul dintre antreprenorii cu care eu am stat de vorbă se va duce și va face denunț la DNA considerându-se nedreptățit sau considerând că ceea ce se întâmplă în județul său este incorect. Se poate întâmpla și asta, dar nu prea ai să vezi o luare de atitudine de felul acesta, pentru că oamenii se tem. Se tem de puterea politică a acestor oameni, se tem că nu vor mai prinde lucrări nu doar în județul lor, în niciun alt județ. Și atunci… mai vine presa, mai scrie”.
Cătălin Striblea: Dar măcar știm. De fapt, asta este marea realizare: acum știm.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct” alături de „România, te iubesc!”
Sursa foto: Shutterstock
