“Dacă timpul nu mai are răbdare, să vezi oamenii… Nu mai știm să ne bucurăm de un pic de liniște. Vrem totul acum, toate experiențele în același timp, tot viitorul în aceeași secundă și, mai ales, la dispoziția noastră.
Lucrul acesta se regăsește și în presiunea pusă de public asupra restauratorilor, asupra personalului care se ocupă de servire, asupra mediului horeca în general.
Mare parte a acestei presiuni nu e resimțită în momentul în care oaspetele e în restaurant, ci abia după ce acesta pleacă de acolo și începe să scrie despre experiență.
Review-ul a ajuns un fel de bau-bau, iar site-uri de tipul “trip advisor”, un soi de înaltă poartă ori de totem la care ne închinăm sperând să obținem dovezi de mărinimie sau uneori clemență pentru erori reale sau închipuite.
Cu mențiunea că eu unul m-am antrenat să nu dau doi bani pe review-uri, de orice fel ar fi şi oriunde ar fi postate, revin cu îndemnul prietenesc la conversație. Umană, reală, caldă, ochi în ochi. E drept, e tot mai greu să faci asta într-o lume în care oamenii-s o companie tot mai neplăcută pentru propria persoană și caută evadări în telefon chiar și atunci când mănâncă singuri sau cu familia, dar cred că nu-i totul pierdut, cred că mai avem o șansă. Hai să ne spunem pe nume”, recomandă Adi Hădean.
