Confidenţialitate

Academicianul Eugen Simion a murit la vârsta de 89 de ani

Academicianul Eugen Simion a murit marți, 18 octombrie 2022, la vârsta de 89 de ani. „Era internat la Spitalul Elias, imobilizat”, a declarat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop pentru AGERPRES.

Cine a fost Eugen Simion

Eugen Simion a fost critic și istoric literal, născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca – Prahova.

La liceu a fost coleg cu Nichita Stănescu – la Liceul „Petru și Pavel” din Ploiești.

A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității București, acolo unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan sau Alexandru Graur.

Doctor în științe filologice

În 1969, Eugen Simion devenea doctor în științe filologice cu o teză pe tema „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit”. Pentru teza aceasta de doctorat l-a avut coordonator pe Șerban Cioculescu.

Profesor la Sorbona pentru 3 ani

În perioada 1970-1973, Eugen Simion a fost profesor la Sorbona – Universitatea Paris IV – unde a predat cursuri de cultură și civilizație românească.

Tot ce a trăit în Franța poate fi găsit în două dintre cărțile sale: „Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian” și „Întoarcerea autorului”.

În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).

Cariera lui Eugen Simion

A publicat peste 3000 de articole și studii în reviste literare și culturale.

A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea și nu numai.

Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi în limbi străine: „Elmenyek kora, vallom asok kora. Parizsi nablo” (1983); „Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade” (1984, în colaborare); „Die Mitte Der Aufszatza zu Mircea Eliade” (1994, în colaborare); „The Return of the Author” (1996); „Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude” (2001).

Președinte al Academiei Române din 1998 până în 2006

La 9 martie 1991, Eugen Simion a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 martie 1992 membru titular.

Apoi vicepreşedinte (1 februarie 1994 – 16 ianuarie 1998), preşedinte interimar (15 octombrie 1997 – 16 ianuarie 1998) şi preşedinte al Academiei Române, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002. A deţinut această funcţie până la 20 aprilie 2006.

În calitate de preşedinte al Academiei Române, Simion a iniţiat o serie de proiecte culturale importante:

  • Continuarea şi încheierea „Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884);
  • „Dicţionarul General al Literaturii Române”;
  • „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”;
  • „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM);
  • „Gramatica Limbii Române”;
  • „Micul Dicţionar Academic”.

De asemenea, o realizare culturală importantă a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri.

Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români.

Sursa foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Citește și: Ultim omagiu pentru soprana Mariana Nicolesco, miercuri, la Ateneu