Ioana Moldoveanu, jurnalistă la publicația Snoop.ro, care a documentat problema abuzurilor sexuale în instituții de învățământ și Diana Meseșan, de la Recorder, care a scris despre comportamentul abuziv al unui profesor de psihologie din București asupra elevelor au fost invitatele lui Marcel Bartic luni, 16 septembrie, în emisiunea Academia Europa FM. Cum ar putea să gestioneze instituția școlii problema abuzurilor sexuale și a comportamentelor neadecvate față de elevi? Membrii din Comisia de Etică pentru probleme de etică și integritate nu sunt antrenați pentru a cerceta astfel de cazuri, spune Ioana Moldoveanu. „Ar trebui să fie o cercetare independentă, iar cei care fac asta ar trebui să fie antrenați în acest sens”, a subliniat jurnalista.
Ioana Moldoveanu: UNACT a luat o decizie istorică în urma anchetelor
Marcel Bartic: Cum putem preveni cazurile de abuz sexual din școli și universități? Ioana Moldoveanu: a documentat cazul abuzurilor sexuale de la SNSPA, cunoaște foarte bine resorturile care au dus la dezvăluirile din vara aceasta și încercăm să reamintim despre ce a fost vorba.
Ioana Moldoveanu: „Proiectul <<Catedra de abuz>> a început inițial în 2022, pe RiseProject, iar avcum continuă și pe Snoop. A plecat de la un studiu al Centrului FILIA, care spunea că una din trei studente din universitate a trecut printr-o situație de hărțuire și atunci ne-am gândit că, de fapt, este o problemă sistemică și ne-am întrebat cum am putea să arătăm asta dintr-o singură privire. Ne-am gândit să facem o hartă interactivă pe care să punem toate abuzurile care s-au întâmplat în ultimii șapte ani: procesele pe care le-am găsit în instanță, cazurile care au apărut în presă, dar care n=-au ajuns pe masa unui judecător, dar am strâns și mărturii, printr-un formular online, de la victime și de la martori. Am crezut că o să primim 50, dar am primit peste 200 în primă instanță, iar după ancheta cu Alfred Bulai a mai fost un val de încă 200 de mărturii.
Pe lângă această hartă, am făcut un studiu sociologic cu ajutorul partenerului nostru Asociația ANAIS și a unei profesoare din SNSPA în cinci licee și trei universități, din care a reieșit că 55% dintre elevi și studenți au trecut printr-o situație de abuz, iar 41% erau minori la acel moment. Apoi, mai multe persoane reclamau aceeași universitate sau același profesor. Și așa am ajuns să ne concentrăm în primă instanță pe UNATC, pe Facultatea de Teatru, unde am docuemntat cazurile a doi profesori.
Universitatea a făcut un pas istoric în urma anchetelor și a interzis relațiile intime între profesori și studenți. A făcut și niște modificări la Codul de Etică, dar au menținut profesorii la catedră în continuare”.
Ioana Moldoveanu: Victimele se tem să discute despre abuzuri
Marcel Bartic: Pentru mine este inexplicabil – și vom vedea că același lucru se întâmplă și în preuniversitar – nu-mi dau seama sau poate nu înțeleg eu foarte bine mecanismele acestea din mediul universitar, dacă există astfel de acuzații dovedite, sunt mărturii în acest sens, de ce rămîne profesul la catedră?
Ioana Moldoveanu: „Multe acuzații sunt anonime. Victimele se tem să discute despre asta și nu doar că sunt anonime, dar ele s-au întâmplat la foarte mulți ani distanță. Iar Codul de Etică, cel puțin la UNATC în acea perioadă spunea că un abuz trebuie reclamat în maximum 30 de zile, cu identitatea la vedere, cu probe. Abuzul e greu de dovedit, mai ales că se întâmplă într-un cadru intim”.
Diana Meseșan: „Instituțiile au dat vina una pe alta, au pasat responsabilitatea una de la alta”
Marcel Bartic: Diana Meseșan este autoarea unei documentări similare, de data aceasta în învățământul preuniversitar, unde dincolo de detaliile cazului respectiv, m-a șocat, de asemenea, inerția din partea instituțiilor, a liceelor cu care ați luat legătura. Nimeni nu știe, nimeni nu vorbește, nimeni nu spune nimic. Ajută=mă să îmi dau seama. Cum, de ce am ajuns în punctul acesta?
Diana Meseșan: „Materialul nostru, semnat de mine și de Alexandra Șerban – Recorder – este despre un profesor de psihologie care predă la trei licee din București și care are comentarii foarte nepotrivite față de elevii lui, comportamente nepotrivite. În acest caz, nu se poate spune că nu se știa, pentru că au existat mai mult sesizări împotriva lui. A existat inclusiv o hotărâre a CNCD – Consiliul Antidriscriminare – care a stabilit că profesorul discriminează elevii de etnie rromă. Cu toate aceastea, nu s-au luat măsuri serioase. Instituțiile au dat vina una pe alta, au pasat responsabilitatea una de la alta, ceea ce se întâmplă foarte des în România. Vedem foarte mult lucrul acesta repetându-se. Nimeni la final nu vrea să își asume responsabilitatea. Este o temă recurentă. <<De ce să am eu probleme?. Las să treac camionul>>.
Marcel Bartic: Cum adică, dacă ai un individ de ăsta la catedră nu-l poți da afară? Din câte am citit, profesorul de la liceele din București, cred că este și titular, dacă nu mă înșel…”
Diana Meseșan: „Este și titular, da”.
Diana Meseșan: Profesorul de psihologie s-a adresat unei eleve cu: „panaramă” și „parașută”. Elevi de la acest liceu ne-au povestit că și alți profesori au concepții similare
Marcel Bartic: Iată cum, ajungi la catedră, devii titular și nu te mai clintește nimeni de acolo indiferent ce faci. Chiar dacă ai comentarii homofobe, rasiste, tot felul de aluzii. Înțeleg că face lucrul acesta cu nonșalanță în fața copiilor. Nu are nicio emoție.
Diana Meseșan: „Cred că ar ajuta, poate, să dau câteva exemple. De exemplu, acest profesor s-a adresat unei eleve care este parte vătămată într-un dosar de viol, în care persoana acuzată este un alt profesor de la acel liceu, i s-a adresat folosind cuvinte de genul, și aici îmi cer scuze: <<panaramă>>, <<parașută>> și altele de genul. E un profesor de psihologie, în București, în România anului 2024. Ce mi s-a părut interesant este că elevi de la acest liceu ne-au povestit că și alți profesori au concepții similare. De fapt, noi, când expunem aceste cazuri, de obicei ele sunt cazurile extreme, sunt oamenii care fac lucrurile cele mai flagrante, dar mentalitatea aceasta este împărtășită de mulți oameni din societatea noastră, din păcate. Și sunt mulți profesori, inclusiv la acest liceu, care le-au certat cumva pe eleve după ce s-a aflat de acel caz. În aprilie s-a aflat de o <<relație>> dintre o elevă și un profesor de la liceul respectiv. Și alți profesori le-au spus elevelor: <<fiți un pic mai atente cum vă îmbrăcați>>, sugerând că elevele provoacă profesorii.
Mi se pare foarte important să ne uităm la aceste comentarii care nu par atât de grave, dar ele reprezintă, de fapt, baza pe care se construiesc toate abuzurile acestea mai grave”.
Ioana Moldoveanu: „Instituțiile iau măsuri de abia când cazurile ajung în presă”
Marcel Bartic: Ioana Moldoveanu, de ce nu își fac instituțiile treaba? În secunda doi după ce ați ăublicat investigația, instituțiile ar fi trebuit să fie acolo grămadă toate pe ce se întâmplă. Și n-am văzut lucrul acesta. De ce?
Ioana Moldoveanu: „Instituțiile iau măsuri de abia când cazurile ajung în presă. Și atunci pentru a aplana norul crare este deasupra imaginii universității. Este o problemă și cu membrii Comisiei de Etică, care, în general, sunt profesori din universitate și asta împiedică fetele să se ducă să reclame. Pentru că majoritatea profesorilor sunt prieteni între ei și le este teamă cu abuzatorul va afla și va fi pedepsită într-un fel sau altul la cursuri. Dar nu sunt nici antrenați membrii din Comisia de Etică pentru probleme de etică și integritate pentru a cerceta astfel de cazuri. Deci, ea ar trebui să fie o cercetare independentă, iar cei care fac asta ar trebui să fie antrenați în acest sens”.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: Silvia Dinică: „Nu arată lucrurile bine în toate școlile din România” | VIDEO
