A cincea ediţie Medium Rare cu Adrian Hădean pune în discuţie ideea de “food nazi”, explică obiceiurile culinare în transformare şi face lumină în ceea ce priveşte modul în care consumăm pizza. Italienii nu pun ketch-up pe pizza datorită specificului lor național, ketch-up-ul e o invenție asiatică rafinată de anglo saxoni, invenție adoptată puțin spre deloc de popoarele latine cu istorie gastronomică bogată.
“Chiar dacă ar fi altele motivele, nu ne privesc pe noi, cei cărora ne place să mâncăm mai mult sos. De ce să nu pun parmezan pe pastele aglio olio dacă-mi place gustul cu care contribuie parmezanul la combinație?
De ce să cred că bucătăria din Orientul Mijlociu e mai ușoară decât cea românească, dacă știu că tocătura de carne e grea oricine ar face-o, când știu că falafelul care se frige în ulei e o bombă calorică, vegetariană, e drept, când știu că oaia și mielul sunt cel puțin la fel de greu de digerat ca porcul?
De ce să-mi însoțesc deserturile doar cu vinuri rose și peștele doar cu vin alb? De ce ar trebui să mă arăt extaziat în fața peștelui crud când mie mi se pare respingător (nu, nu mi se pare, e doar un exemplu)?
De ce să pun miere pe șuncă și să mănânc foie gras cu trufe la micul dejun? De ce să beau doi litri de apă în fiecare zi?
De ce să mănânc un măr pe zi, dacă merele mă balonează? Să fiu bine înțeles, eu nu pledez aici pentru anarhie culinară ori alimentară, nu cert pe nimeni și nici nu arăt cu degetul. Pledez doar pentru deschiderea ochilor și pentru destuparea minților. Și pentru mestecarea informațiilor primite, e mai sănătos să mesteci bine înainte să înghiți. Pledez pentru utilizarea întrebării DE CE?, de obicei în urma ei vin argumentele, motivele.
Dacă în urma ei vin doar ridicări din umeri, vei ști că nu mai trebuie să-ți bați capul cu persoana din fața ta ori cu alegerea respectivă. Când vine vorba de patiserie lucrurile sunt clare, chimia și fizica funcționează după legi destul de fixe în acest univers. În bucătărie însă lucrurile sunt mult mai relaxate, sau ar trebui să fie.
Cutumele se schimbă, tehnicile evoluează, fondul arată diferit de la o generație la alta de bucătari pentru că ingredientele cu care lucrează sunt diferite. Niciunul dintre noi nu a gustat o bucată de șuncă veche de 200 de ani, și dacă privim lucrurile din această perspectivă, s-ar putea să reconsiderăm puțin și încăpățănarea cu care strângem la piept niște tradiții care de cele mai multe ori sunt ale noastre și imposibil de suprapus peste ale altor reprezentanți ai culturii din care facem parte. Nu spun că e greșit să ai tradiții, spun doar că e periculos să le acorzi o importanță mai mare decât cea pe care o au. Dacă trecutul produce suferințe ori ignoranță în prezent, poate-i mai bine să îl lași puțin acolo unde este, adică în trecut”, spune Adrian Hădean în această ediţie a emisiunii Medium Rare.
