Nevoia de a urmări circulaţia noului coronavirus pe glob pune în balans nevoia de protejare a sănătății publice şi libertăţile fundamentale ale cetățenilor, comentează France Presse.
Restricţiile de circulaţie, limitarea adunărilor, aplicaţiile de monitorizare sau dronele de supraveghere au devenit o normalitate temporară pe o planetă paralizată de pandemie.
Politolog de la Universitatea Naresuan din Thailanda, Paul Chambers consideră că actuala criză sanitară le-a oferit guvernelor pretextul să își testeze sau să își extindă gesturile autoritariste.
”Guvernele pot argumenta că vor avea nevoie de puteri mult mai concentrate în cazul unor viitoare urgenţe”, spune profesorul.
În Ungaria, profitând de majoritatea pe care o deține în legislativ, premierul suveranist Viktor Orban și-a garantat puteri sporite pe o perioadă nedeterminată.
În Qatar, o aplicaţie solicită acces la fotografii şi înregistrări video şi autorizaţia de a efectua apeluri. O persoană care refuză să o descarce trei ani de închisoare.
Potrivit experților, o aplicație poate fi eficientă doar dacă este folosită de 60% din populație.
În Statele Unite, un sondaj a dezvăluită că peste jumătate din populaţie se teme să delege puteri excesive companiilor din domeniul high-tech.
Neîncrederea se hrăneşte din diverse abuzuri, precum cele ale agenţie americane NSA, denunţate de către avertizorul de integritate Edward Snowden, până la divulgarea datelor colectate de Facebook către firma britanică de consultanță politică Cambridge Analytica, susține grupul de think tank-ul Brookings.
”Să te duci să vezi cazurile, să identifici şi să gestionezi contactele, să încerci să rupi lanţul transmiterii unei boli infecţioase, aceasta este baza epidemiologiei”, spune Benjamin Queyriaux, fost consilier medical al NATO.
”Se câştigă în privinţa eficienţei prin noile tehnologii? Foarte sigur. Este periculos? Foarte sigur, de asemenea”, în cazul nerespectării secretului medical, avertizează el.
În mod ideal, o aplicaţie de urmărire ar trebui să dispună de o ”amploare internaţională, eventual universală”, insistă cercetătorul.
Tot Benjamin Queyriaux admite că protecţia datelor la nivel planetar reprezintă o utopie.
