În fiecare an, la 9 noiembrie, este marcată ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.
După ce naziştii au ajuns la putere în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament din ce în ce mai discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. La 9 noiembrie 1938, a început un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei, ziua intrând în istorie sub denumirea de “Kristallnacht” (“Noaptea de cristal”). Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Adolf Hitler. În toată Germania au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. Violenţele au durat 24 de ore, iar ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie ca începutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania şi Austria de către bande de nazişti. Până în septembrie 1939, peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, proprietăţile lor fiind confiscate de guvernul nazist, notează Agerpres, citând United Against Racism.
În fiecare an, la această dată, reţeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi susţine migranţii şi refugiaţii, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului şi pentru a protesta faţă de formele contemporane de fascism şi antisemitism, arată sursa citată. Astfel, mai multe organizaţii pot participa la organizarea de concerte sau conferinţe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalităţi de exprimare a opiniilor cetăţenilor.
UNITED este susţinută de peste 550 de organizaţii din 48 de state europene.
În Germania şi în ţările europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au ridicat, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.
La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Voda, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, doua instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.
Guvernul Austriei va construi un al doilea memorial al Holocaustului la Viena pentru a comemora numele celor aproximativ 66.000 de evrei austrieci care au fost ucişi în timpul regimului nazist, a anunţat, la 7 noiembrie 2018, cancelarul austriac Sebastian Kurz, potrivit agenţiei dpa. Noul proiect va consta într-un zid ridicat în parcul din centrul Vienei. Primul memorial al Holocaustului, realizat în anul 2000 de către artista britanică Rachel Whiteread, are înscrise pe el locurile din Europa unde au fost ucişi evrei austrieci în Al Doilea Război Mondial, însă fără a menţiona numele victimelor, mai scrie agenţia DPA.
