La 8 mai 1828, se năştea elveţianul Henry Dunant, părintele mişcării umanitare internaţionale.
În 1859, el era martor al luptei de la Solferino, dintre trupele franceze şi cele austriece. Pe front, erau prea multe victime şi mult prea puţini medici care să ofere îngrijiri.
De aceea, în 1862, afaceristul filantrop a fondat Comitetul internaţional al asociaţiilor de ajutorare pentru îngrijirea răniţilor, care ulterior a devenit Comitetul internaţional al Crucii Roşii.
În 1901, Henry Dunant devenea cel dintâi laureat al premiului Nobel pentru Pace.
Misiunea sa umanitară este continuată şi în zilele noastre.