Un studiu recent arată că 8 din 10 români sunt invidioși pe colegii de serviciu.
Dintre aceștia, cei mai mulți spun că se uită la felul în care sunt îmbrăcați colegii de birou, dacă au un apartament și ce tip de telefon își pun pe masa – asta arată datele unui studiu recent, realizat de GfK.
Jumătate din cei care s-au declarat invidioși spun că simt asta după ce văd pozele din vacanțele cunoscuților pe care ei nu și le pot permite.
Invidia este apreciată drept principala trăsătură negativă a românilor de către 23% dintre respondenţi, clasându-se pe locul doi, după credulitate, pentru care au optat 24%. 76% dintre români pot invidia stilul de viaţă al celorlalţi, sursa principală Hiind vacanţele. Aproximativ jumătate (46%) admit că sunt invidioși pe vacanţele cunoscuţilor pe care ei nu și le pot permite.
Peste 50% dintre români sunt invidioși pe colegii care muncesc mai puţin, dar câștigă mai mult decât ei.
Invidia este apreciată drept principala trăsătură negativă a românilor de către 23% dintre respondenţi, clasându-se pe locul doi, după credulitate, pentru care au optat 24%.
Femeile sunt mai invidioase decât bărbații – cu privire la hainele pe care le poartă colegii. Pe de altă parte, bărbații se uită la ce cheie de mașină au cei din jurul lor.
Nici reușitele copiilor cunoscuților nu sunt neglijate, 16% dintre respondenți admit că au un sentiment de disconfort atunci când află cât de buni sunt copiilor altora, arată studiul Gfk – la cerere PressOne.ro
Trei din zece tineri, cu vârsta cuprinsă între 19-29 de ani, sunt invidioși pe prietenii lor care își permit să meargă mai des în cafenele și baruri. Doar unu din 4 tineri reușește să își găsească motivaţie pentru propriile obiective atunci când este invidios.
Nepotismul, pilele și relațiile sunt caracteristice românilor astăzi, ajung să conteze în unele situații mai mult decât studiile.
Românii apreciază că invidia este un sentiment de frustrare, nemulţumire, răutate. Este văzută ca o boală care blochează și stopează evoluţia noastră, care parazitează relaţiile cu ceilalţi și pe care o transmitem de generaţii ca stil comportamental și atitudine faţă de ceilalţi.
„Este o boală. Nu mai vezi nimic”;
„Nu poți să te bucuri de nimic. Te stăpânește în sens negativ, nu mai este despre tine, ci despre ce face celălalt.”
Datele au fost colectate în luna mai 2018, în două etape: un studiu calitativ, care a constat în două discuţii de tip focus grup cu două segmente de vârstă (19-29 ani și 30-49 ani), și un studiu cantitativ pe un eșantion urban de 500 de persoane, cu vârste între 18-64 de ani, ponderat după vârstă, gen şi dimensiunea localităţii, conform ponderilor din populaţia urbană din România.
Metoda de culegere a datelor a fost CAWI Panel Online. Populaţia ţintă a studiului a fost populaţia urbană, digitală, a României, cu vârste între 18-64 de ani.
