Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că 67% dintre europeni, comparativ cu 64% în Octombrie 2017, respectiv 71% dintre români, cu 10% mai mult față de Octombrie 2017, consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma calității de membră a UE.
Nivelul de 67% este unul record în ultimii 35 de ani. Studiul a fost efectuat în perioada 11-22 aprilie, prin metoda interviu faţă în faţă, pe un eşantion de 27.601 persoane la nivel european (1038 în România).
Indicatorul care măsoară sprijinul cetățenilor pentru apartenenţa ţării lor la UE a fost în mod constant la un nivel înalt de-a lungul timpului. În 2018, acest nivel se consolidează, 60% dintre cetăţenii UE (faţă de 57% în Octombrie 2017) considerând că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun. 59% dintre români sunt de părere că apartenenţa României la UE este un lucru bun, o creştere importantă de 11 puncte procentuale faţă de nivelul de 48% înregistrat în Octombrie 2017.
Românii sunt printre cei mai optimişti în privinţa viitorului UE, 52% (faţă de 38% în Octombrie 2017) considerând că lucrurile merg în direcţia bună în UE, în timp ce media europeană este de 32% (31% în Octombrie 2017). 48% dintre europeni (47% în Octombrie 2017), respectiv 43% dintre români (42% în Octombrie 2017) cred că vocea lor contează la nivelul UE.
32% dintre europeni, respectiv 43% dintre români au identificat corect anul 2019 ca an de desfăşurare a viitoarelor alegeri europene, în timp ce 50% (55% în România ) se declară interesaţi de acestea. Respondenții la nivel UE văd procesul Spitzenkandidaten (candidaţi cap de listă pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene) drept un element important pentru viaţa democratică a Uniunii Europene. Aproape jumătate dintre europeni (49%, UE 27 – fără Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord) şi 55% dintre români spun că acest proces i-ar încuraja să meargă la vot la următoarele alegeri europene.
În plus, o largă majoritate (70% în UE 27 şi 55% în România) consideră că acest proces are sens doar dacă este însoţit de o dezbatere reală pe teme europene, inclusiv despre viitorul UE.
Referitor la temele pe care şi le-ar dori discutate în campania electorală pentru alegerile europene, 49% dintre europeni UE 27 (37% dintre români) menţionează lupta contra terorismului ca prioritate. Alte teme enumerate sunt: combaterea şomajului în rândul tinerilor (48% în UE 27 şi 48% în România), imigraţie (45% în UE 27 şi 22% în România), economie şi creştere economică (42% în UE 27 şi 52% în România) protecţia mediului şi lupta împotriva schimbărilor climatice (46% în UE 27 şi 47% în România), promovarea drepturilor omului şi democraţiei (32% în UE 27 şi 38% în România) şi protecţia socială (32% în UE 27 şi 37% în România).
În ceea ce priveşte funcționarea democraţiei în UE, 46% dintre europeni, respectiv 54% dintre români se declară satisfăcuți în timp ce 55% dintre europeni, respectiv 32% dintre români se declară satisfăcuți de funcționarea democraţiei din propria ţară.
50% dintre europeni, respectiv 42% dintre români consideră că apariţia unor partide noi care protestează împotriva establishment-ului politic NU reprezintă o amenințare la adresa democraţiei, în timp ce 38% dintre europeni, respectiv 45% dintre români consideră că apariția acestor partide REPREZINTĂ o ameninţare la adresa democraţiei. 70% dintre europeni, respectiv 54% dintre români consideră că doar a fi împotriva a ceva nu este suficient şi nu aduce nicio îmbunătățire, iar 56% dintre europeni şi români cred că aceste forţe politice noi pot aduce o schimbare reală.
În general, rezultatele studiului arată o creştere a interesului şi a sprijinului faţă de Uniunea Europeană, precum şi a convingerii că cetăţenii europeni pot influența viitorul UE prin participarea la alegerile europene de anul viitor.
