Ambasada Sustenabilității în România a lansat studiul de percepție „Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil?”, cu ocazia Zilei Sustenabilității în România, o zi simbolică pentru analiza progresului dezvoltării durabile la nivel național.
Deși implică obiective urgente și de interes național, sustenabilitatea este în continuare un concept vag în percepția populației extinse și cu o înțelegere redusă din perspectiva impactului pe care îl are în mod concret în viața de zi cu zi. În acest context, Ambasada Sustenabilității în România și-a propus să identifice ce cred românii cu privire la subiectul sustenabilității, ce știu aceștia despre acest concept, în ce măsură sunt interesați de tema sustenabilității și cum văd ei viitorul țării.
Analiza a fost realizată cu ocazia Zilei Sustenabilității, o zi simbolică prin care sustenabilitatea se sărbătorește la nivel global, dar și în premieră, în România, la inițiativa Ambasadei Sustenabilității. Mai mult, studiul reprezintă un punct de plecare pentru inițiativele și programele de sustenabilitate ce pot fi dezvoltate pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de Organizația Națiunilor Unite prin Agenda 2030.
Cum definesc românii sustenabilitatea
Conform studiului lansat la inițiativa Ambasadei Sustenabilității, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija față de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) și resurse de calitate și accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătățirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) și grija față de speciile aflate pe cale de dispariție (37%) sunt menționate pe locurile doi și trei în procente comparabile.
De asemenea, respondenții asociază „grijă față de generațiile viitoare” cu: educația de calitate (37%), sănătatea și bunăstarea generală (35%) și combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija față de planetă. Sustenabilitatea este corelată în mod indirect cu o mai bună calitate a vieții, nu doar cu protecția mediului, ci și cu bunăstarea individuală.
În același timp, analizând diferența de percepție dintre generații, studiul reflectă faptul că Gen Z (15-24 ani), cea mai tânără generație pătrunsă pe piața muncii, demonstrează o atitudine mai optimistă față de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce reprezentanții generației Millennials (25-34 ani) o văd mai degrabă ca pe o utopie.
„În 2021, România a consumat resursele naturale disponibile pentru tot anul încă din 21 iunie. Rezultatele studiului ne-au arătat că doar 2 din 10 români știu că suntem în cursa contracronometru pentru reducerea datoriei față de planetă și că în prezent consumăm resurse naturale care aparţin generaţiilor viitoare. Viziunea pe care ne-am construit-o și pentru care acționăm este ca românii să trăiască într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă. Atât românii de azi, cât și românii de mâine. De aceea, am inițiat Ziua Sustenabilității în România (ZSR), un prim pas prin care să înțelegem că trebuie să încetinim ritmul activităților noastre zilnice și să căutăm soluții și idei prin care să creștem ritmul de construire a unei societăți mai sustenabile. Le mulțumim celor care sunt deja inițiatori ai schimbării și contribuie la un viitor sustenabil al României, la fel ca Ambasada Sustenabilității, și suntem bucuroși să sărbătorim împreună sustenabilitatea și să găsim noi soluții și acțiuni prin care să consumăm mai responsabil resursele pe care natura le poate regenera într-un an, în așa fel încât să nu mai rămânem datori de la un an la altul”, a transmis Dragoș Tuță, Fondator, Ambasada Sustenabilității în România.
Întrebați ce ar face de acum, de când au aflat de datoria față de planetă, aproape jumătate dintre respondenți au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este ușoară schimbarea comportamentului.
Cum văd românii viitorul
Oamenii nu par să vadă într-o lumină mai bună nici viitorul îndepărtat, 57% considerând că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice și 45% că generațiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială față de ce se întâmplă în prezent. De asemenea, cei mai mulți (63%) consideră că inegalitățile economice dintre cei bogați și cei săraci se vor adânci și mai mult.
Românii sunt pesimiști și când vine vorba despre educație și sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educația va avea de suferit și vor fi din ce în ce mai mulți analfabeți funcțional, dar și că sistemul de sănătate va fi nefuncțional. Pe de altă parte, inegalitățile de gen și materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030.
Cine este responsabil pentru binele planetei și al oamenilor, în opinia românilor
Statul/guvernul (64%) apare pe primul loc în lista celor pe care respondenții îi consideră responsabili de acțiunile cu privire la binele planetei și al oamenilor, urmat de instituțiile europene și globale (59%). Pe locul 3, dar cu peste o jumătate dintre respondenți, (56%) oamenii spun că noi înșine suntem responsabili. Pe locul 4 sunt menționate companiile/producătorii de bunuri și servicii, cu 51% din mențiuni.
În ceea ce privește implicarea companiilor în acțiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acționeze sunt: munca decentă și creștere economică (45%), educația de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea și bunăstare generală (38%) și protejarea și restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție (38%).
„Subiectul sustenabilității este pe cât de amplu, pe atât de greu de apucat. Studiul ne-a dat ocazia să ascultăm vocea românului obișnuit cu privire la o temă atât de mare și de multe ori copleșitoare: cum trăim azi, în armonie cu generațiile viitoare. Sper ca datele să deschidă o conversație reală și acționabilă între guvern, companii și fiecare dintre noi”, a menționat Silvia Luican, Fondator, IZI Data.
