Era 1998 și o declarație a fotbalistului Gheorghe Hagi, anume “Merităm să ne faceți statuie!”, năștea multe polemici. Dar, dacă am fi vrut să ridicăm o statuie, atunci ar fi fost momentul și fotbalului ar fi trebuit înălțată.
Exceptând sportul, situația era gri.
Anul 1998 începea cu apele Dunării provocând inundații pe brațul Sulina și se încheia cu viituri în bazinul Vișeului.
În politică, alianța la putere – CDR – dădea deja semne de neînțelegeri interne.
După numai un an și 3 luni la Palatul Victoria, premierul Victor Ciorbea părăsea terenul. Intră în joc Radu Vasile.
Dacă mai avea de unde, leul se prăbuşea din nou, iar inflația atingea la 60%. Pentru că țară să țină pasul cu scumpirile, apărea bancnota de 100.000 de lei. Pe de altă parte, dispărea obligația de a avea pașaport atunci când voiai să cumperi valută.
În vecinătatea noastră, albanezii din Kosovo și trupele sârbe se confruntau tot mai des. Situația urma să escaladeze, ducând la purificări etnice și – un an mai târziu – la bombardamente NATO asupra Iugoslaviei. La Washington, în congresul american, președintele Emil Constantinescu reafirmă că România – aliat de nădejde al Americii – își dorea să intre cât mai curând în Alianța Nord Atlantică.
Pentru asta, țară făcea curățenie în propria ogradă. Și – în timp ce lupta cu traficul de armament ce alimenta zona balcanică – descoperea și o rețea de contrabandă de țigări, care ducea până la vârful sistemului. Dosarul Ţigareta îi lega numele colonelului SPP Gheorghe Truțulescu de capii lumii interlope a arabilor din România, pe filiera MApN.
Societatea continuă să critice sistemul, dar – după cum cântau și cei de la Sarmalele reci – avea și preocupări mai frivole.
1998 era anul în care se lansa încă un post TV: Acasă.
Iar una dintre cele mai mari companii de stat dădea startul privatizărilor: Romtelecom era scoasă la măritat. În cazul ei, căsnicia viitoare s-a dovedit de succes.
Era – de asemenea – an de cupa mondială. România participa pentru a treia oară consecutiv. În Franța, echipa lui Anghel Iordănescu învingea în grupe Columbia și Anglia. Acasă, românii ieșeau pe străzi să serbeze victoria, iar PRO TV transmitea în direct, în ediție specială, bucuria zecilor de mii de suporteri strânși în București, în Piața Universității.
Cât despre jucători, ei au sărbătorit ieșirea din grupe vopsindu-se toți blond. O bună mișcare de PR, una mai puțin bună din punct de vedere sportiv: atmosfera de vacanță le-a răpit din concentrare. România s-a oprit în optimi. A fost însă ultima dată când naționala noastră de fotbal a mai ajuns la Mondiale.
În țară, pe final de an, spiritele se încingeau din nou în Valea Jiului. Minerii conduși de Miron Cozma declanșau o greva generală. Ce avea să însemne asta, aflăm în anul următor.
La nivel european, cursul de schimb din ultima zi a anului 1998 fixa valoarea unei monede ce lua naștere a două zi în varianta să non-fizică: prin cecuri de călătorie, transferuri financiare sau bancare, lumea începea să folosească moneda EURO.
Se întâmpla acum 21 de ani.
