La 3 ani de la incendiul care a mistuit clubul Colectiv şi a îndoliat România, bucureştenii sunt invitaţi să comemoreze victimele.
Un marş va fi organizat de la Piaţa Unirii – unde se va face adunarea după ora 18.00 – spre locul unde se află fosta fabrică Pionierul, în care funcţiona clubul distrus de incendiu.
Pe traseu, vor fi impuse restricţii de circulaţie.
La 30 octombrie 2015, în clubul bucureștean Colectiv, local situat pe strada Tăbăcarilor, din sectorul 4, sute de persoane asistau la un concert al trupei Goodbye to Gravity.
Un incendiul a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul recitalului. Flăcările s-au extins rapid din cauza izolaţiei tavanului.
Tinerii prezenţi în incintă, peste limita admisă de lege, au rămas captivi întrucât uşa de ieşire era prea strâmtă, iar cea pentru situaţii de urgenţă era blocată.
Unele dintre victime au suferit grave arsuri, externe sau interne, ori au fost prinse în busculada creată.
Numărul deceselor a crescut la 64 în lunile care au urmat incendiului. În 2017, un supravieţuitor s-a sinucis pe fondul depresiei, ridicând bilanţul tragediei la 65 de morţi.
Tragedia a arătat că România este incapabilă să gestioneze o situaţia de criză, din cauza încrengăturilor existente într-un sistem profund corupt.
Conducerile spitalelor bucureştene dădeau asigurări că pot îngrji răniţii, în vreme ce bilanţul victimelor creştea de la o zi la alta. Pentru unele dintre ele, cu arsuri pe suprafeţe extinse, bacteriile din spitale au fost letale.
O ulterioară anchetă jurnalistică a demonstrat că în cele mai multe unităţi sanitare din România erau livraţi dezinfectanţi produşi de compania Hexi Pharma, a căror concentraţie era mult diluată, ceea ce îi făcea ineficienţi. Infecţiile nosocomiale ucid, cel mai probabil, mai mulţi pacienţi decât afecţiunile pentru care se internează.
Tardiv, ministerul Sănătăţii – condus pe atunci de social-democratul Nicolae Bănicioiu – a acceptat ca unii dintre răniţi să fie transferaţi în străinătate. Pentru unii a fost, însă, prea târziu.
Vestita barocameră pentru arşi a spitalului Floreasca, inaugurată cu fast în 2015 de acelaşi Nicolae Bănicioiu, şi care a costat 4 milioane de lei, nu funcţionează nici în prezent din cauza birocraţiei, care presupune mai multe avize.
Un raport întocmit de Ministerul Sănătăţii în timpul guvernării tehnocrate – şi care a ajuns mai apoi în presă – a arătat degringolada din structurile de intervenţie din fatidica seară de 30 octombrie 2015.
Rudele victimelor din Colectiv aşteaptă ca responsabilii pentru tragedie să fie traşi la răspundere.
Judecaţi sunt cei trei patroni ai clubului mistuit de flăcări, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, trimişi în judecată, în urmă cu doi ani, sub acuzaţia de ucidere din culpă, vătămare corporală şi lipsa unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă.
În acelaşi dosar, răspund Daniela Niţă, patroana firmei care a livrat artificiile pentru concertul din club, directorul Cristian Niţă şi pirotehistul Viorel Zaharia.
Deferiţi justiţiei militare au fost Antonina Radu şi George Petrică Matei, ofiţerii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov care au verificat clubul în prealabil şi au închis ochii la nereguli.
Cristian Popescu Piedone, primarul de atunci al sectorului 4, pe raza căruia funcţiona localul, este judecat pentru abuz în serviciu, alături de 3 subalterni din cadrul primăriei.
Primul judecător al dosarului s-a pensionat. Magistratul care a preluat dosarul a anunţat că judecata nu va fi reluată “de la zero”. Noi audieri sunt programate în noiembrie.
În planul reponsabilităţii politice, sub presiunea unor masive proteste de stradă, guvernul condus de Victor Ponta a demisionat la 5 zile după incendiu. Într-un interviu acordat ulterior Europa FM, fostul premier admitea că, în ciuda asigurărilor oferite atunci, instituțiile statului nu erau, de fapt, pregătite pentru o tragedie de proporții.
