Revoluția din decembrie 1989 a început la Constanța după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu. Și cu toate astea, au fost zeci de morți și răniți din cauza dezorganizării, a dezinformării, a neglijenței. Nici astăzi nu au fost găsiți vinovații. Iar cei care au făcut Revoluția se consideră nedreptățiți și pretind în continuare să li se recunoască meritele. Au trecut déjà 27 de ani. Nu-i mai ascultă nimeni.
“Atunci, în decembrie 1989, când 32 de persoane au murit și 105 au fost rănite, am reușit dărâmarea unei dictaturi și schimbarea unui sistem comunist din dorința de libertate, adevăr și democrație. Dumnezeu să ne ajute”. Sunt cuvintele scrise pe o placa din marmură în fața Prefecturii de revoluționarii constănțeni. Sunt 1300 inregistrați la Constanța organizați în numai puțin de 6 asociații ale revoluționarilor. Au fost uniți doar la Revoluție. Acum, până și la comemorarea Revoluției sunt dezbinați. Gheorghe Turcu este președintele celei mai mari dintre asociațiile de revoluționari din Constanța. Despre evenimentele din 22 decembrie povestește ca și cum le-ar trăi și acum. Dezvăluie, în premieră, că mai marii Armatei își luase din vreme măsuri de siguranță.“
„Generalul (Nicolae) Militaru, deja își adusese nevasta, nepoata și fata, erau cazate la Constanța, la (Constantin) Iordache. Cu cât timp înainte ? Cred că, cu o zi –două. Domnul Iordache ce era atunci? Era contraamiral. Conducea Flota. Conducea tot”
Revoluția la Constanța a răbufnit imediat după fuga dictatorului. Casa Albă a fost luată cu asalt de mii de persoane. A fost haos. Câțiva dintre revoluționari au încercat să stabilească ordinea. S-au împărțit în mai multe grupe care au plecat spre Poliție și Securitate. Gheorghe Turcu susține și acum că la Constanța revoluția a fost făcută de civili, și nu de către Armată .
“Nu a putut să intre Armata. Au intrat de câteva ori și au ieșit din mâinile noastre fără epoleți, bătuți, vai de mama lor. Au avut trei tentative de a intra în Casa Albă. Nu au reușit să intre. În schimb, ne-au păcălit pe data de 24”.
Cu toate că nici astăzi nu se știe dacă la Constanța au fost sau nu teroriști, 34 de constănțeni au murit împușcați și peste 100 au fost grav răniți. De aceea Constanța a obținut titlu de oraș martir. S-a murit din cauza lipsei de instruirea a militarilor, dar cel mai mult din cauza neglijenței și a nesupunerii la somații. Revoluționarul Gheorghe Turcu are și acum în fața ochilor atacul asupra Gării din Constanța din seara de 23 decembrie 1989.
“Acolo s-a tras și din stânga și din dreapta. Cine trăgea? Trăgeau ăia de la Scafandri și trăgea Armata. Toate astea se împerecheau sus pe gară. Și cu ce trăgeau? Cu trasoare din acelea. Și toate se întâmplau unde era Oil Terminal ( erau depozite de benzină) adică puteau să sară în aer”.
Șeful Asociației Revoluționarilor “Tomis 22 Decembrie 1989”, Gheorghe Turcu, este de părere că, la Constanța, numărul victimelor ar fi fost mai mare dacă civilii ar fi primit arme. Doar Armata a folost armele spune el. Domnul Turcu este însă și acum convins că Revoluția a fost confiscată din mâinile luptătorilor..
“De Securitate si de Armata. Cei care au dat lovitura de stat. Nu a fost revoluție? A fost revoluție dar până au preluat ei puterea. A fost sau nu a fost revoluție? Revoluție, până la preluarea puterii. De către cine? De către Armată și de către Iliescu. Și Securitatea, bineinteles”
În orașul martir Constanța, Revoluția este pomenită de puțină lume. Doar de presa locală și de cei care au avut direct de pătimit în acele zile din decembrie 1989. Iar revoluționarii se simt marginalizați. Au voie să depună coroane de flori la monumentul din oraș doar în data de 22 decembrie. La celelalte sărbători naționale nu mai sunt invitați. Ne-au scos din legislație în 2014, spune dezamăgit revoluționarul Gheorghe Turcu.
