Pe 20 mai 1990, la nici şase luni de la prăbuşirea comunismului, românii au fost chemaţi la primele alegeri libere. 15.000 de minute de emisiuni electorale, 213 mitinguri şi 473 de întruniri electorale.
Este bilanţul campaniei electorale prezidenţiale şi parlamentare din anul 1990. Campania a fost marcată de violențe care au făcut înconjurul lumii, dar a fost plină şi de promisiunile candidaţilor, scrie digi24.ro.
Punctul culminant a fost dezbaterea electorală din 17 mai 1990.
La 17 mai 1990, cele 17,2 milioane de alegători au avut ocazia să urmărească prima dezbatere prezidenţială din istoria României. În urma unor negocieri minuţioase, au apărut în faţa electoratului cei trei candidati la functia de preşedinte al României: Ion Iliescu, din partea FSN, Radu Câmpeanu, din partea PNL, şi Ion Raţiu, din partea PNŢCD.
După două luni de campanie electorală, 17 milioane de români erau invitaţi la urne. Alegerile erau urmărite de peste 300 de observatori străini şi de sute de jurnalişti de peste hotare. Entuziasmul românilor nu a fost egalat până astăzi.
Prezenţa enormă la vot a făcut ca programul mai multor secţii de votare să fie prelungit până spre miezul nopţii. Nemaiîntâlnit a fost şi rezultatul votului. A fost pentru prima şi singura dată în istoria de după 1989 când un candidat prezidenţial a câştigat alegerile din primul tur.
Tehnic vorbind, a fost singurul preşedinte al României post-decembriste ales majoritar în adevăratul sens al cuvântului. Ion Iliescu a fost votat de peste 12 milioane de români, adică 85,7% din populaţia prezentă la vot. Mult mai în spate s-au poziţionat Radu Câmpeanu, cu 1,5 milioane de voturi obţinute şi Ion Raţiu, cu puţin peste 600 de mii de voturi.
