Ca să știm pentru ce votăm trebuie să ne fie limpede care sunt ofertele politice, să cunoaștem candidații și platformele lor. Să știm, cu alte cuvinte, ce ne promit candidații, cum gândesc, care sunt valorile lor. Dar oferta politicienilor trebuie să țină seama de așteptările electoratului. O regulă simplă care, la noi, e respectată în mică măsură – spune profesorul universitar Radu Carp, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, din cadrul Universității Bucureşti. O problemă – adaugă profesorul Radu Carp – e și faptul că, în România, nu se studiază motivația votului. Dar și faptul că numărul celor care sunt implicați activ în politică e destul de redus. Sunt – mai mult sau mai puțin aceiași – care schimbă partide sau funcții.
Profesorul universitar Radu Carp: „Nu înseamnă că dacă ești expus la un primar sau depinzi de un primar sau de un politician, automat îi acorzi și votul”
„Noi refuzăm categoric să studiem motivația votului. Pe noi ne interesează doar, în general, pe politicieni îi interesează doar cifrele brute. Care este scorul partidelor, care este scorul candidatului și mai puțin motivația. Or în alte țări se fac sondaje de opinie care sondează și motivația unui cetățean, și comportamentul său general, pentru că formarea opiniilor politice nu este un lucru simplu. Nu înseamnă că dacă ești expus la un primar sau depinzi de un primar sau de un politician, automat îi acorzi și votul. Sunt foarte mulți factori care intră în discuție care, din nefericire, nu sunt deloc, dar deloc studiați în România. Nu se fac aceste corelații care ne-ar ajuta să înțelegem mai exact fenomenul politic”, a explicat profesorul universitar Radu Carp la Europa FM.
În alte țări, astfel de studii merg până într-acolo încât arată legătura dintre stilul de viață și orientarea politică a votanților.
Profesorul universitar Radu Carp: „Votul este continuarea comportamentului nostru cotidian, iar după ce votăm reintrăm în același comportament. Nu suntem modificați genetic de opțiunea pe care o facem la vot”
„Aceste studii, în alte țări, merg atât de departe încât pot să prezică dacă o persoană se îmbracă cu haine de la o anumită firmă și mănâncă anumite produse alimentare să prezică, mă rog, cum s-ar comprota la vot. La noi, însă, se consideră cumva că acest comportament politic e izolat. Ca și cum în ziua votului ți-ai pune un costum de scafandru, te-ai transforma complet ca să nu fii recunoscut și te-ai duce la secția de vot. Ei bine, nu este așa. Votul este continuarea comportamentului nostru cotidian, iar după ce votăm reintrăm în același comportament. Nu suntem modificați genetic de opțiunea pe care o facem la vot”, a spus profesorul universitar Radu Carp la Europa FM.
La rândul său, Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum, spune la Europa FM, că în România există niște inerții ale electoratului, care ar trebui schimbate. Ani la rând am votat răul cel mai mic, dar și candidatul care să fure, dar să și facă:
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale: „Din păcate, această mentalitate va rămâne, pentru că probabil este mai bună decât acela care și fură, și nici nu face, dar cred că este un tip de gândire neproductiv”
„Cred că depinde foarte mult și de cine vom vedea pe liste, cine vor fi candidații. Ce sper este să nu mai totuși candidați la primărie care au fost condamnați, care au dosare penale, care sunt bănuiți că au făcut tot felul de lucruri. Nu doar primari, candidați în orice fel de funcții. Sigur, din păcate această mentalitate va rămâne, pentru că probabil este mai bună decât acela care și fură, și nici nu face, dar cred că este un tip de gândire neproductiv, pentru că ce ar trebui să ne dorim este că se întâmplă lucruri. Că se repara strada, că se schimbă becurile, că avem canalizare și așa mai departe, fără să se fure, pentru că, practic, ne furăm singuri căciula”, a explicat la Europa FM expertul în bună guvernare și procese electorale Septimius Pârvu.
Iarăși, votul împotrivă a fost caracteristic pentru multe alegeri – spune Septimius Pârvu.
„Dacă ne uităm la alegerile prezidențiale, votul a fost probabil în cele mai multe cazuri în ultimii ani împotrivă. Există și acest tip de vot. Deci, da, votul împotrivă rămâne de actualitate”, a mai spus la Europa FM expertul în bună guvernare și procese electorale Septimius Pârvu.
Profesorul Radu Carp subliniază, însă, că votul împotrivă nu este o soluție.
Profesorul universitar Radu Carp: „Trebuie să facem o alegere între ofertele care există în acest moment, și nu între ceea ce există acum și ceea ce există la modul ideal”
„Aceasta este oferta. Nu avem de unde să avem o ofertă mai bună de politicieni. Este la fel ca în toate domeniile. Nu putem să avem mai buni cântăreți, mai buni IT-iști, e tot ce putem oferi în momentul de față și dacă nu avem mai buni IT-iști nu înseamnă că renunțăm la calculator. Dacă nu avem mai buni cântăreți nu înseamnă că renunțăm să mergem la spectacol. Aceasta este oferta de astăzi și trebuie înțeles că ea poate fi îmbunătățită prin implicarea fiecăruia. Nu există o baghetă magică prin care să se îmbunătățească, să spunem, calitatea vieții politice. Trebuie să facem o alegere între ofertele care există în acest moment, și nu între ceea ce există acum și ceea ce există la modul ideal”, a precizat profesorul universitar Radu Carp la Europa FM.
În plus, la alegerile din acest an, potrivit ordonanței Guvernului referitoarea la comasarea scrutinurilor, primarii și șefii de Consilii județene pot schimba partidul pe listele căruia au fost aleși până la scrutinul de pe 9 iunie, fără să-și piardă mandatul.
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale: „Poate să spună lucruri și depsre moralitatea candidaților și cât de atașați sunt, de fapt, de niște valori”
„Sigur că partidele de la centru vor veni cu tot felul de promisiuni, vor încerca să îi atragă în partidul lor, ceea ce va crea, sigur, migrație politică. Am văzut deja și înainte să se discute de comasare cum au plecat filiale întregi la partid, ceea ce iar cred că spune un pic despre… poate să spună lucruri și depsre moralitatea candidaților și cât de atașați sunt, de fapt, de niște valori”, a spus la Europa FM expertul în bună guvernare și procese electorale Septimius Pârvu.
Profesorul universitar Radu Carp: „Vedem persoane care intră în politică temporar, doar pentru o candidatură sau alta și renunță imediat după alegeri, în cazul în care nu sunt alese”
„Din păcate, în România numărul celor care sunt implicați direct în politică sau implicați în activități sociale este foarte redus. Paradoxal, în primii ani după Revoluție rotația elitelor era mult mai vizibilă, mult mai clară. Mulți oameni acceptau să intre în politică pentru a-și îndeplini anumite scopuri, or noi vedem în ultimii ani un număr foarte-foarte redus de persoane care sunt captate de politică. Vedem persoane care intră în politică temporar, doar pentru o candidatură sau alta și renunță imediat după alegeri, în cazul în care nu sunt alese. Este un fenomen de retragere din politică, care se manifestă și prin numărul foarte redus de militanți, suporteri, dar și de membri de partid”, a mai explicat la Europa FM profesorul universitar Radu Carp.
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale: „Dacă nu mergi cu cel care câștigă, nu primești bani și atunci sigur că nici nu poți face pentru comunitate”
„Eu cred că sunt candidați foarte diverși și n-ar trebui să blamăm politica per ansamblu. Cred că sunt candidați și candidați. Da, cred că sunt candidați care fac o treabă foarte bună, care merită să fie realeși, pentru că au făcut o treabă foarte bună. Unii, după cum ziceam, schimbă partidul și pentru că așa e gândit sistemul. Dacă nu mergi cu cel care câștigă, nu primești bani și atunci sigur că nici nu poți face pentru comunitate și din păcate aceasta este o chestie greu de schimbat”, a mai spus la Europa FM expertul în bună guvernare și procese electorale Septimius Pârvu.
Dacă ar fi să tragem, totuși, linie și să răspundem la întrebarea : pentru ce votează românii, Radu Carp e de părere că:
Profesorul universitar Radu Carp: „Noi – ca societate – considerăm că nu avem nevoie să cunoaștem aceste lucruri și atunci apare manipularea”
„Noi nu știm. La această întrebare se poate răspunde doar dacă am cerceta mai atent fenomenul. Noi nu vrem. Noi – ca societate – considerăm că nu avem nevoie să cunoaștem aceste lucruri și atunci apare manipularea”, a declarat la Europa FM profesorul universitar Radu Carp.
Despre manipulare și posibile teme de manipulare, vorbim săptămâna viitoare.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: 2024, ANUL ALEGERILOR. Cum votăm? Alegem partidul, omul sau platforma | AUDIO
