Informarea din surse credibile și verificarea informației devin cu atât mai importante în preajma alegerilor, când și tendința de manipulare și dezinformare crește. Specialiștii au identificat câteva teme care ar putea fi sau sunt deja folosite în campania electorală din acest an. Temele au fost prezentate pe larg pentru Europa FM de prof. univ. Alina Bârgăoanu, expert în combaterea știrilor false și a dezinformării.
Ea este membră în Consiliul Consultativ al European Digital Media Observator, organism care a realizat un studiu legat de temele predilecte de dezinformare în viitoarea campanie electorală.
Prof. univ. Alina Bărgăoanu, expert în combaterea știrilor false și a dezinformării: „Această interpretare caută să activeze și narațiuni mai vechi, precum aceea că România este o colonie a Occidentului”
„O primă astfel de temă ar fi aceea că SUA, NATO sau Bruxelles-ul vor interfera în alegeri. Vedeți că este vorba despre o tehnică în oglindă, cum s-a spus despre faptul că trolii ruși, actorii ruși ar fi interferat pe spațiul public american. Această idee este întoarsă în oglindă. Cred că putem găsi manifestări de genul acesta în conversația politică românească, în exprimări de genul: <<Votul a fost deja furat>> sau <<Rezultatul îmi vine în plic de la Ursula von der Leyen sau de la Ambasada SUA>>. Eu chiar am dat exemple cât se poate de reale. Această interpretare caută să activeze și narațiuni mai vechi, precum aceea că România este o colonie a Occidentului, că România este o țară de mâna a doua sau suntem conduși de lideri trădători de neam”, a explicat la Europa FM prof. univ. Alina Bârgăoanu.
A doua temă de manipulare subliniază faptul că rezultatele alegerilor vor fi viciate, tocmai pentru a crește neîncrederea în autorități.
Prof. univ. Alina Bărgăoanu: „Scopul acestei narațiuni ostile este acela de a delegitima procesele electorale”
„A doua temă ar fi aceea că rezultatele sunt viciate. Că ne putem aștepta la o foarte mare fraudă. Scopul acestei narațiuni ostile este acela de a delegitima procesele electorale. Cu ideea de a crește neîncrederea în instituții, în democrație, în procesele electorale și cu un atac precis – iertați-mă, poate termenul este un pic prea militarizat – intenția de decredibilizare a instituțiilor care au rol în gestionarea procesului electoral”, a spus la Europa FM prof. univ. Alina Bârgăoanu.
Și, nu în ultimul rând, a treia temă falsă de manipulare este cea economică.
„Această temă economică este asociată, iarăși, unor narațiuni cu scopuri de dezinformare sau propagandistice, de genul <<Sprijinul pentru Ucraina ne sărăcește>>, <<Tranziția către economia verde, schimbările climatice ne sărăcesc>>. Și o a treia temă: integrarea europeană, globalizarea consumă bani. În general, suntem pierzători ai faptului că suntem membri UE și suntem pierzători ai globalizării”, a mai spus la Europa FM prof. univ. Alina Bârgăoanu.
Prof. univ. Alina Bărgăoanu: „Eu nu am întâlnit această temă în alegerile europarlamentare anterioare atât de pregnant”
Ce va fi diferit, însă, față de alte campanii electorale?
„Ce este nou este această încercare de decredibilizare a instituțiilor cu rol în gestionarea procesului electoral. Eu nu am întâlnit această temă în alegerile europarlamentare anterioare atât de pregnant. Un alt lucru care cred că este nou și care cred că ar trebui să fie de interes și pentru spațiul public românesc este cuplarea dintre acțiunile de influență a opiniei publice și acțiunile de influență în domeniul cibernetic. Adică, atacuri cibernetice, extrageri de date, compromiterea sistemelor informatice, întreruperea funcționării infrastructurilor cibernetice”, a explicat prof. univ. Alina Bârgăoanu.
Profesor Alina Bârgăoanu spune că e de așteptat ca, odată cu apropierea datei alegerilor, astfel de atacuri cibernetice să se înmulțească. Și că ar fi vorba, preponderant de atacuri cibernetice de mică intensitate.
Prof. univ. Alina Bărgăoanu: „Inclusiv atacurile cibernetice de joasă intensitate pot anunța acțiuni mai hotărâte în ceea ce privește influențarea opiniei publice”
„Deci, nu cele care afectează neapărat infrastructura critică – Doamne ferește – să nu meargă bancomate sau să se întrerupă electricitatea. Eu cred că inclusiv atacurile cibernetice de joasă intensitate, precum atacul asupra Camerei Deputaților pot anunța acțiuni mai hotărâte în ceea ce privește influențarea opiniei publice. Și cred că putem să ne imaginăm scenarii în ziua votului, de exemplu, să nu fie atacată infrastructura de alegeri, pentru că acolo eu cred că lucrurile sunt foarte bine puse la punct, dar acțiuni de mic sabotaj: să se ia curentul într-o secție de vot, să nu meargă o rețea de calculatoare într-o anumită zonă. Eu cred că aceste lucruri se pot întâmpla și, chiar dacă ele sunt de joasă intensitate și, evident, nu reprezintă interferență propriu-zisă, ar putea fi amplificate pentru a crea neîncredere, confuzie, derută și pentru a demobiliza votul”, a mai precizat prof. univ. Alina Bârgăoanu.
Un alt element de noutate la aceste alegeri – spune professor Alina Bârgăoanu de la SNSPA – ar fi ascensiunea discursului proestic.
„Părerea mea că această retorică a fost mult mai prezentă în spațiul public românesc până în pandemie. În timpul pandemiei și după pandemie, mai ales, această retorică unită de ideea proestică este una mult dezinhibată, cuplată cu teme precum naționalizarea resurselor naturale, naționalizarea companiilor, fondul biologic pur al poporului român”, a precizat prof. univ. Alina Bărgăoanu.
Pe de altă parte, spune Septimius Pârvu, de la Expert Forum, și banii pe care partidele i-au dat televiziunilor pot contribui la creșterea dezinformării. Este vorba de 100 de milioane
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale: „E foarte important ca fiecare dintre noi să judece dacă toate informațiile pe care le primim sunt reale sau sunt mai degrabă niște mesaje populiste”
„Avem foarte, foarte puține partide care au cheltuit foarte mult pentru a-și construi această campanie. Practic, intră deja în campania electorală cu o imagine pozitivă sau, mai rău, au plătit să nu apară anumite reclame negative la adresa partidelor. Nici nu știm, de fapt, ce se întâmplă cu banii aceia, dar vorbim de zeci, peste 100 de milioane pe an, care sigur că deformează realitatea și este foarte greu în condițiile în care televizorul totuși rămâne o sursă primară de informare să mai discerni ce e adevărat și ce nu e adevărat. Și de aici mi se pare foarte important ca fiecare dintre noi să judece dacă toate informațiile pe care le primim sunt reale sau sunt mai degrabă niște mesaje populiste pentru care a plătit un partid și care are tot interesul să se promoveze”, a explicat Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale.
Este o practică ce defavorizează partidele mici – adaugă Septimius Pârvu.
Septimius Pârvu: „Există niște trusturi cu audiențe importante care au contribuit la această deformare a realității și cred că aici este un mare pericol”
„Pentru că vor fi aceste câteva partide care controlează spațiul informațional – sigur, aici aș face o mențiune că nu toate ziarele, nu toate site-urile, nu toate publicațiile iau acești bani – dar există niște trusturi cu audiențe importante care au contribuit la această deformare a realității și cred că aici este un mare pericol. Plus propaganda, și națională, pentru că ne pricepem foarte bine să deformăm realitatea, dar n-ar trebui să ignorăm nici influențele străine care ar putea aduce niște teme în campanie care să influențeze modul în care se desfășoară campania electorală și care, câteodată, nu sunt așa de ușor de identificat. Și, din păcate, nu toți alegătorii au neapărat tot timpul și toate resursele să caute sursa infromațiilor, să vadă dacă sunt adevărate, cine le-a zis și așa mai departe”, a mai spus Septimius Pârvu la Europa FM.
Un pericol la aceste alegeri este și faptul că ceea c ear trebui să fie campanile electoral s-a mutat într-un soi de precampanie – o perioadă care nu e reglementată în nici un fel. Spune profesorul Radu Carp de la Universitatea București.
Prof. univ. Radu Carp: „Probabil că la următoarele alegeri pentru Parlamentul European vom avea niște reguli minimale legate de precampanie”
„Această tendință de a muta campania în precampanie și de a desfășura acțiuni de precampanie în permanență e foarte îngrijorătoare. Chiar și Comisia Europeană a vrut să reglementeze această fază de precampanie, dar deocamdată nu există reglementări. Probabil că la următoarele alegeri pentru Parlamentul European vom avea niște reguli minimale legate de precampanie. Și atunci, dezinformarea este la ordinea zilei”, a explicat prof. univ. Radu Carp.
Dar, ce rol ar putea să aibă în alegerile din acest an și în campaniile electorale aferente inteligeța artificială? Profesor Alina Bărgâoanu.
Prof. univ. Alina Bărgăoanu: „AI este folosită din ce în ce mai mult pentru propagarea mesajului, adică pentru acces la date, pentru colectarea de date, pentru profilarea alegătorului”
„Inteligența artificială reprezintă un jucător nou pe piața aceasta a comunicării politice și a comunicării electorale. instrumente de tip inteligență artificială au fost folosite deja în campanii electorale. Poate că mă înșel, dar eu cred că riscul legat de inteligența artificială în campania electorală este legat și de aceste produse de tip deep-fake care devin din ce în ce mai credibile, dar eu cred că AI este folosită din ce în ce mai mult pentru propagarea mesajului, adică pentru acces la date, pentru colectarea de date, pentru profilarea alegătorului. Mie mi se pare că miza etse utilizarea AI pentru publicitatea targetată, pentru profilarea alegătorului și mai ales pentru profilarea în timp real a alegătorului. Eu zic că lucrul acesta distorsionează competiția electorală – competiția între mesaje – pentru că unul este ca un mesaj să circule cu bicicleta – dacă îmi permiteți metafora – și un mesaj, după aceea, să circule cu TGV-ul. Deci, nu este vorba că un mesaj este mai bun decât altul, ci că beneficiază de modalități de distribuție și de targetare mult diferențiate”, a spus prof. univ. Alina Bărgăoanu.
Se pune întrebarea și dacă suntem, oare, mai descoperiți și mai vulnerabili în fața dezinformării. Spune profesorul Radu Carp.
Prof. univ. Radu Carp: „Dezinformarea, după părerea mea, este un fenomen autohnton”
„Eu, ce observ că s-a întâmplat de la începutul anului și până în prezent spun că suntem mai descoperiți la dezinformare decât eram în urmă cu patru ani. Rețelele sociale au făcut să existe niște bule în care fiecare spune ce vrea și nu comunică cu cealaltă bulă. Sunt sute, mii de oameni prinși într-o bilă, unde e suficient să dai o informație falsă ca ea să fie înghițită pe nemestecate de mii de oameni. Fenomenul e foarte complex. Și astăzi se vorbește despre democrația de bulă. <<Bubble democracy>>. Cum reușim să punem împreună mai multe astfel de grupări, de bule virtuale formate din cetățeni în carne și oase, în așa fel încât dezinformarea să nu fie prezentă. Dezinformarea, după părerea mea, este un fenomen autohnton. Hai să nu ne amăgim că rușii vin cu propagandă și asta e toată dezinformarea. Noi vorbim aici în mare parte de o dezinformare autohtonă, creată în România și cu efecte în România”, a spus prof. univ. Radu Carp.
Prof. univ. Alina Bărgăoanu: „Opinia publică este foarte fragilă, spațiul public digitalizat predispune la crearea acestei aproape incapacități de a distinge între ceea ce este conținut veridic și conținut înșelător”
„Mai ales pe unele spații publice cum cred că este și spațiul public românesc, în continuare suntem afectați, aș spune chiar traumatizați de experiența pandemiei și atunci, eu cred că în continuare există o fragilitate la nivelul opiniei publice. Aici chiar aș generaliza la nivelul întregului spațiu occidental. „Există foarte multă suspiciune, există foarte multe neîncredere în figurile de autoritate, nu în autorități, și atunci neîncrtedreea, timpul foarte consistent pe rețelele de socializare, senzația de pierdere a controlului – toate predispun la a crede conținuturi înșelătoare. Mai ales, un lucru foarte interesant, faptul că în acest moment oamenii sunt dispuși să relaționeze cu un conținut înșelător, chiar știind că acesta este înșelător, mai degrabă din motive emoționale, din motive de apartenență, chiar știind că respectivul conținut este fals, este contrafăcut, este generat de inteligența artificială. Deci, da, ca să sintetizez, eu cred că în continuare opinia publică este foarte fragilă, spațiul public digitalizat predispune la crearea acestei aproape incapacități de a distinge între ceea ce este conținut veridic și conținut înșelător”, a adăugat profesoara Alina Bârgăoanu.
Prof. univ. Alina Bărgăoanu: „Pe termen scurt, ce se poate face este consolidarea rezilienței instituțiilor care au rol în gestionarea procesului electoral”
Ce e de făcut? Cum ne putem apăra?
„Evident că pe termen scurt combaterea dezinformării nu reprezintă un demers tocmai la îndemână, pentru că dacă e să revenim la temele cu care am început… acestea sunt teme care n-au apărut ieri în spațiul public, ci au fost cultivate în timp. Eu cred că, pe termen scurt, ce se poate face este consolidarea rezilienței instituțiilor care au rol în gestionarea procesului electoral. Aceste instituții cred că ar trebui să fie pregătite să comunice foarte profesionist în săptămâna de dinaintea alegerilor, în ziua alegerilor, în săptămâna de după alegeri, astfel încât să prevină răspândirea acelei narațiuni că votul este fraudat, că au existat interferențe”, a mai explicat prof. univ. Alina Bărgăoanu.
Pentru România, primele alegeri din acest an au loc pe 09 iunie. Suntem chemați să votăm viitorii aleși locali, dar și pe cine trimitem în Parlamentul European. În toamnă, vom alege viitorul președinte al României și viitorul Parlament.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: 2024, ANUL ALEGERILOR. Cât de important e votul? | AUDIO
