De ce să votăm? În fiecare an electoral, una dintre întrebările frecvente este: de ce să votăm? Dreptul de a alege este unul constituțional. Se consideră cetățeni cu drept de vot locuitorii României care au vârsta de cel puțin 18 ani. Aceștia pot alege, prin vot, cine ne va reprezenta în următorii ani. Absenteismul poate duce la piederea reprezentativității procesului electoral. Una dintre marile temeri ale anului 2024, în termeni electorali, pentru majoritatea democrațiilor – mai tinere sau mai experimentate – este creșterea curentului extremist, într-un context marcat de un cost ridicat al vieții și de dezamăgirea față de scena politică a țării respective. Am încercat să aflăm răspunsul la întrebarea: de ce e important să votăm?
Profesorul universitar Radu Carp, de la Facultatea de Ştiinţe Politice – Universitatea din Bucureşti, face o comparație atipică: „Este exact ca și cum ai avea o bucată de salam și o ții în frigider până când nu mai poate fi mâncată. Și te întrebi: valoarea acelui salam când a fost?”
„De ce este bine să votăm? Pentru că avem un drept pe care este bine să-l exercităm. Dacă noi nu exercităm un drept, el își pierde din valoare. Este exact ca și cum ai avea, ai cumpăra o bucată de salam și o ții în frigider până când nu mai poate fi mâncată. Și te întrebi: valoarea acelui salam când a fost?
Votul, dacă nu-l exerciți, s-ar putea ca altcineva să decidă în locul tău și s-ar putea să pierzi până la urmă acest drept. Ce nu s-a înțeles foarte bine în România, dincolo de criticile la un politician sau la un partid, este că alegerile sunt deja o practică și ar fi imposibil să ne imaginăm cum ar fi să nu mai votăm. Nu ne dăm seama de acest lucru. Considerăm că dreptul la vot este intangibil, dar sunt țări în care dreptul la vot nu mai există. Sau nu a existat deloc”, a explicat profesorul universitar Radu Carp la Europa FM.
Așa cum aminteam, prezența scăzută la vot duce la o reprezentativitate scăzută a aleșilor. Explică de ce Septimius Pârvu, de la Expert Forum: „Există riscul să iasă anumiți candidați care nu au neapărat o susținere foarte mare, care nu au nici neapărat valorile potrivite și aici mă gândesc inclusiv la partide extremiste, la candidați care nu au neapărat ideile cele mai democratice”
„În primul rând, cu cât avem participare mai mică cu atât avem reprezentativitate mai mică. Ne gândim la primari acum: nici nu mai fac referire la votul în două tururi, care cred că asigura o reprezentativitate mult mai mare. Acum, practic avem un tur, nu avem absolut nicio limită – poate să fie ales cu 10-20%. Și a fost primar ales cu sub 30% din voturi. Și stai să te gândești, de fapt, care este reprezentativitatea acolo.
Pentru că era o reprezentativitate foarte mică de fapt. Apoi, există riscul să iasă anumiți candidați care nu au neapărat o susținere foarte mare, care nu au nici neapărat valorile potrivite și aici mă gândesc inclusiv la partide extremiste, la candidați care nu au neapărat ideile cele mai democratice. Și, s-ar putea, în anumite circumstanțe participarea scăzută să sprijine acest gen de de candidat”, a explicat la Europa FM Septimius Pârvu.
„Lumea este scârbită. Lumea este sătulă. Lumea are nesiguranța zilei de mâine și este un fel de ripostă” / „Sfatul meu este ca toată lumea să meargă la alegeri ca să pună ștampila”
Ghiulfer Predescu, Europa FM Constanța: Care credeți că ar fi riscurile dacă lumea nu ar merge la vot?
Cetățean român: „Păi… ar ieși un primar sau ar pleca un parlamentar cu un procentaj foarte mic și e nereprezentativ să te duci cu 15%. Să fii primar cu 24% sau mai știu eu ce. Nu e normal”.
Un alt cetățean român: „Am făcut și eu fel și fel de întrebări la persoanele pe care le cunosc și ei zic că degeaba se duc la vot și nu contează votul lor”.
Ciprian Boițiu, Europa FM Arad: Care credeți că este pericolul dacă nu merge lumea la vot? Dacă este absenteism ul mare?
„Nu-i niciun pericol. La noi, se aleg cam aceiași cetățeni”, spune un bărbat.
„Avem o mare problemă cu cei nehotărâți care ori sunt nehotărâți, ori sunt scârbiți de a ieși la vot”, spune un alt bărbat.
„Lumea este scârbită. Lumea este sătulă. Lumea are nesiguranța zilei de mâine și este un fel de ripostă. Așa cred dumnealor, însă este o greșeală capitală. Sfatul meu este ca toată lumea să meargă la alegeri ca să pună ștampila”, spune o femeie.
Cât privește partidele considerate extremiste, profesorul Radu Carp e de părere că ascensiunea acestora e abia la început și că potențialul lor e îngrijorător de mare
„Nu se realizează în România: potențialul acestor partide extremiste este dublu în România. Este dublu în Europa. Poate nu o să fiu crezut, dar cam acestea sunt cifrele. Încă suntem la începutul ascensiunii lor”, a explicat profesorul Radu Carp la Europa FM.
Dar – adaugă profesorul Radu Carp – o vină importantă o au și partidele recunoscute drept democratice.
„Partidele democratice au ieșit cumva din scena publică și nu mai vor să mai participe în viața publică decât foarte rar și pe căi pe care cetățeanul nu prea le cunoaște. În timp ce aceste partide extremiste încearcă să capteze electoratul la firul ierbii, să discute cu fiecare în parte. Mesajul lor este foarte simplu: este vorba despre o distorsionare a realității, dar care poate fi ușor înțeleasă. Ele oferă o viziune despre lume falsă, dar ușor de explicat. Tot timpul există un complot, tot timpul există niște forțe maligne care ne vor răul, dar noi reușim să învingem până la urmă. Sunt câteva mecanisme foarte simple la care apelează aceste partide. Și le putem contracara făcând exact ceea ce fac ele: mergând pe urmele lor și încercând să luăm contactul cu fiecare alegător în parte”, a mai explicat Radu Carp la Europa FM.
Pentru România, primele alegeri din acest an au loc pe 09 iunie. Suntem chemați să votăm viitorii aleși locali, dar și pe cine trimitem în Parlamentul European. În toamnă, vom alege viitorul președinte al României și viitorul Parlament
„Este bine să votăm, dar e bine să votăm nu neapărat într-un vor de protest absurd. Mulți vor să-și manifeste furia la vot anulându-și votul. Și, în acest fel, protestul lor este cu totul ineficient. Trebuie spus că asta este oferta. Nu avem de unde să avem o ofertă mai bună de politicieni. Este la fel ca în toate domeniile: nu putem să avem mai buni cântăreți, mai buni pictori, mai buni IT-iști. E tot ce putem oferi în momentul de față și dacă nu avem mai buni IT-iști nu înseamnă că renunțăm la calculator. Dacă nu avem mai buni cântăreți nu înseamnă că renunțăm să mergem la un spectacol. Pur și simplu aceasta este oferta de azi și trebuie înțeles că ea poate fi îmbunătățită prin implicarea fiecăruia. Trebuie să facem o alegere între ofertele care există în acest moment și nu între ceea ce există acum și ceea ce există la modul ideal”, a spus Radu Carp la Europa FM.
„Practic, ceea ce se va întâmpla în următorii ani va fi decis de oamenii care vor fi aleși anul acesta. Și cred că este un efort – poate un pic mai mare – decât în alți ani pentru că va trebui să mergem de patru ori la urne, însă cred că timpul pe care îl petrecem, care nu este totuși așa de lung, este o investiție în ceea ce se va întâmpla în următorii ani. Sigur, intervine și partea a doua a întrebării: ce alegem și cum alegem? Dar cred că cu o prezență scăzută avem riscul în primul rând al unei reprezentativități foarte scăzute și alegerii unor candidați, unor partide care nu reprezintă neapărat interesul public și binele public și interesul majorității”, a spus Septimius Pârvu la Europa FM.
Un material Europa FM, realizat de Liliana Nicolae, Ghiulfer Predescu și Ciprian Boițiu.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și: 2024, ANUL ALEGERILOR. Cât de important e votul? | AUDIO
