de Liliana Nicolae
Ultimul Barometru Cultural arăta la începutul anului că aproape jumătate dintre români nu sunt interesați de Centenarul Marii Uniri și nu știu la ce se referă acesta.
La întrebarea ”la ce vă gândiţi când auziţi sintagma Centenarul Marii Uniri”, 47% au răspuns …“nu ştiu”.
Cu alte cuvinte, un interes scăzut față de un eveniment care și-a pus amprenta în anul 2018 cam pe toate activitățile culturale sau mai puțin culturale care au avut loc si pentru care s-au cheltuit peste 150 de milioane de lei. Adică peste 30 de milioane de euro.
30 de milioane de euro pentru festivaluri, conferinte, expozitii, concursuri, statui … ba chiar pentru niște drumuri comunale si parcări.
Însă, nici pentru politicieni nu a fost prea clar ce e Centenarul și ce ar fi trebuit să se întâmple anul acesta.
Dar niciunul nu a scăpat ocazia să vorbească despre Centenarul Marii Uniri, sau să se folosească de el.
De exemplu, fostul ministru al culturii, George Ivașcu, declara cu inocență: „M-am frământat și eu căutând răspunsul la întrebarea: ce este Centenarul? Cu toată sinceritatea, mărturisesc, dat fiind că este prima dată când ne confruntăm cu o asemenea sarcină, am constatat că nimeni nu știe exact. Pentru unii, ar trebui să fie un mare revelion, cu muzică populară, mâncare și licori alese…”
Ministrul Justiției, Tudorel Toader , a făcut apel la Centenar pentru a susține amnistia și grațierea: „Suntem în anul Centenar, iar legiuitorul poate fi generos din această perspectivă. Există de anul trecut un proiect de lege în Parlament privind amnistia și grațierea. Este vorba de o voință politică, de o politică penală pe care legiuitorul are deplină competență constituțională să o promoveze”.
Prim-ministrul Viorica Dancilă a vorbit despre proiectele culturale dedicate Marii Uniri, Comisarul european, Corina Cretu, a îndrăznit să viseze că în anul Centenar ar fi trebuit măcar să înceapă Autostrada care leagă Moldova de Transilvania, măcar cu studiul de fezabilitate care va fi plătit de Comisia Europeană, în timp ce presedintele Klaus Iohannis a vorbit despre „unitate”, despre „o Românie mai bună”.
În realitate, Centenarul a însemnat bani împărțiți în toată țara pentru peste 2.500 de evenimente care au avut loc din Capitală și marile orașe până în sate unde, în mod obișnuit, nu se întâmplă mai nimic.
Iar unele dintre aceste evenimente nu au avut nici o legătură cu Centenarul.
De exemplu, undeva lângă Baia Mare, s-a organizat un festival al baloanelor cu aer cald și 100 de baloane au fost ridicate la cer. La Cezieni, în Olt, a fost un Festival al Iei. Adică s-a cântat și s-a dansat.
Aceste două evenimente, ”de anvergură” cum le-au numit organizatorii, au costat bugetul statului aproape 900.000 de lei, fiind, de fapt, cele mai scumpe acțiuni organizate cu ocazia Centenarului.
În realitate, Festivalul Baloanelor cu aer cald se află la a cincea ediție, iar cel ai iei, de la Cezieni, la a 34-a ediție. Deci, s-ar fi organizat oricum.
Dar anul acesta li s-a pus eticheta Centenarului și au primit bani de la buget.
De fapt, pe același principiu, eticheta Centenarului s-a pus pe aproape orice.
Până și un festival din Capitală al Animalelor de companie a fost dedicat Marii Uniri, iar proprietarii de animale erau sfătuiți să petreacă cu acestea …fix 100 de minute !
În multe județe s-au organizat reconstituiri ale unor bătălii sau momente care au avut legătura cu Marea Unire. Unele – amatoristice, chiar penibile prin festivismul exagerat.
Însă, controversele privind Centenarul au apărut în spațiul public înainte ca anul în care s-au împlinit, iată, 100 de la Marea Unire să înceapă.
Odată cu elaborarea Legii Centenarului. Pentru că Centenarul trebuia să aibă o lege. Într-o primă fază – aceasta a ajuns la Curtea Constituțională, pe motiv că titlul actului normativ nu respecta adevărul istoric. Și anume: Marea Unire nu s-a încheiat în 1918, cum scria în actul normativ, ci a continuat în 1919 și chiar în 1920. Așa că parlamentarii au fost nevoiți să o modifice, prelungind calendarul activităților dedicate Centenarului cu încă 2 ani.
Așa se face că, în Banat, de exemplu, marea majoritate a manifestărilor dedicate Marii Unirii vor avea loc în 2019.
De-altfel – după cum spune corespondentul Europa FM la Timișoara, Dan Turcu – Timișoara se gândește mai mult la anul în care orașul va fi Capitală Europeană Culturală (2021) , decât la centenar.
Iașul, în schimb, visează și va visa mult timp și după Centenar la Autostrada care să lege Moldova de Transilvania. Dar nu numai la atât – după cum spune corespondenta Europa FM la Iasi, Violeta Cincu.
Însă, România pare să fi devenit – cu ocazia Centenarului – țara statuilor. Puține sunt județele în care să nu se fi făcut cel putin o noua statuie, să fi fost reabilitate sau curățate altele uitate ani de zile. La București s-au făcut 4 statui și un monument pentru care s-au cheltuit 80 de milioane de lei.
La Cluj – tot patru statui rămân dacă tragem linie după Centenar – după cum spune Cătălin Suciu, Corespondentul Europa FM la Cluj.
Iar dacă vorbim despre statui și monumente, ajungem la Alba Iulia – capitala Marii Uniri, unde Monumentul Unirii – supranumit Monumentul Facebook – nu a scăpat de critici. Nu ar fi suficient de sugestiv sau ar fi costat prea mult.
S-au întâmplat, însă, și lucruri inedite de Centenar. În Gorj – s-au publicat benzi desenate cu eroii Primului Război Mondial, iar la Reghin, Fabrica de instrumente muzicale a lansat o serie limitată de naiuri dedicate Centenarului.
La Oradea s-a inaugurat Podul Centenarului, în mai multe județe s-au plantat câte 100 de copaci, doi militari au alergat din Galați la Alba Iulia, și lista ar putea continua cu simpozioane, conferințe, expoziții, cărți , timbre … și așa mai departe.
Centenarul a avut și mai multe imnuri. Oficiale sau mai puțin oficiale.
https://www.youtube.com/watch?v=BsXTV7GFLbQ
Centenar 100 este marca inregistrata la OSIM, la fel si logoul Centenarului – numit HORA.
Logoul a fost construit pornind de la două cercuri reunite de simbolul infinitului. Cercurile cresc și se dezvoltă iar Hora infinită obținută este un simbol viu, sugerând continuitate împreună, rezistență și creștere – a spus Ministerul Culturii, atunci când a ales logoul.
Centenarul are și un documentar iar Televiziunea națională a primit 4 milioane de lei pentru realizarea unui serial Istoric.
Documentarul se cheamă: ce am facut in ultimii 100 de ani?
Un lucru remarcabil, însă, de Centenar: a fost reabilitată, în sfârșit, pentru prima dată în 90 de ani de când a fost inaugurată …Crucea Eroilor de pe Caraiman.
Acum 90 de ani, construirea Crucii de pe Caraiman a durat doi ani, iar materialele s-au transportat cu căruțele. Monumentul are 28 de metri înălțime.
Comuniștii au vrut să taie brațele crucii și să pună celebra stea roșie în vârful Monumentului. Din fericire, nu s-a întâmplat niciunul dintre aceste lucruri. Dar, monumental a fost abandonat. La vremea construirii sale, era cea mai înaltă structură metalică din Europa, situată la peste 2000 de metri altitudine.
Un record sau poate chiar mai multe este pe cale să atingă și Catedrala Mântuirii Neamului, la care s-a lucrat din greu, astfel încât să se facă sfințirea ei în preajma zilei de 1 Decembrie, iar evenimentul să fie închinat Centenarului.
Așa că și sfințirea Catedralei care a costat până acum aproximativ 110 milioane de euro este pusă pe lista lucurilor făcute în an de Centenar.
Ce s-a mai întâmplat în anul Centenarului? Ministerul de interne a căutat și a găsit 250 de români care s-au născut în 1918. I-a vizitat, le-a dat diplome, torturi, cadouri. Așadar, români cu o viață cât un centenar. Doamna Petre Constanța este unul dintre ei.
Dincolo de festivism, de simpozioane și statui, mulți și-ar fi dorit ca după acest moment istoric important să rămână ceva în urmă. Un spital, o școală sau o autostradă. Poate, la Centenarul următor!
