Sărăcia energetică este înțeleasă ca o imposibilitate de a plăti factura, dar și ca acces deficitar la mijloace moderne care asigură confortul în locuință, arată un studiu al Centrului pentru Studiul Democrației.
În Uniunea Europeană măsurile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili variază.
Însă, în România, studiul arată că singurele remedii aplicate sunt cele financiare, de cele mai multe ori foarte mici, sub forma ajutoarelor de încălzire sau a tarifului social la electricitate.
Mai mult, suma totală acordată pentru aceste ajutoare este de sub 0,5% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii și este în continuă scădere.
Astfel, peste jumătate din numărul de ajutoare acordate sunt sub 15 lei/lună.
Cercetătorii estimează că peste 20% dintre gospodăriile din România se află în sărăcie energetică, iar de sprijin beneficiază aproximativ 5% dintre gospodării.
O altă formă a sărăciei energetice o reprezintă lipsa accesului formal la electricitate.
Conform unor estimări din raport, aproximativ 460.000 de locuințe din România, adică 7% din totalul acestora, nu au acces sau au acces informal la electricitate.
De asemenea, studiul arată că măsurile de combatere a sărăciei energetice sunt insuficiente și ineficient.