An de an, la 2 februarie, omenirea marchează ziua mondială a zonelor umede.
La această dată, în 1971, era semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care stabileşte reguli de protecţie a acestor ecosisteme.
Vieţile a peste jumătate de miliard dintre locuitorii planetei depind de pescuit şi acvacultură. De asemenea, spaţiile umede adăpostesc forme de viaţă foarte diverse, protejează litoralurile şi stochează dioxidul de carbon pentru a regla schimbările climatice.
În ultimul secol, peste jumătate dintre zonele umede au dispărut, iar restul sunt adesea degradate.
La ora actuală, peste 2.224 situri din lume sunt înregistrate în Convenția Ramsar. România deține 19 zone umede întinse pe 1,16 milioane hectare.
Delta Dunării a fost prima înscrisă pe listă, în 1991. Ulterior au fost înscrise Blahnița, Bistreț, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Confluența Jiu-Dunăre (toate pe raza județului Dolj), Brațul Borcea (județele Călărași și Ialomița), Iezerul Călărași (județul Călărași), Ostroavele Dunării — Bugeac — Iortmac și Canaralele de la Hârșova (județele Constanța și Ialomița), Parcul Natural Comana (județul Giurgiu), Parcul Național Porțile de Fier (județele Caraș-Severin și Mehedinți), Complexul piscicol Dumbrăvița (județul Brașov), Confluența Olt-Dunăre (județele Olt și Teleorman), Tinovul Poiana Stampei (județul Suceava), Lacul Techirghiol (județul Constanța), Parcul Natural Lunca Mureșului (județele Arad și Timiș), Dunărea Veche — Brațul Măcin (județele Brăila, Constanța și Tulcea), Insula Mică a Brăilei (județul Brăila) și Suhaia (județul Teleorman).
