Dezastrul de la Crevedia readuce în prim plan dezbaterea privind modul în care sunt tratați muncitorii asiatici în România. Doi dintre răniții grav în exploziile de la stația GPL sunt muncitori din Nepal. Ar fi plătit 4300 de euro să muncească în România. De la explozie, familia unuia dintre cei doi nu știe nimic de starea acestuia, susține ziarul Libertatea.
Patru cetățeni din Nepal lucrau la stația de gaz din Crevedia. Doi dintre ei au ajuns în stare gravă la spital. Unul a fost transferat în străinatate – iar celălalt este în secția ATI de la Spitalul Bagdasar Arseni din București – cu arsuri pe aproximativ 90% din suprafața corpului, notează ziarul Libertatea.
Rudele uneia dintre victime au aflat de pe Facebook de incident. Soția lui nu fusese contactată de nicio autoritate până ieri la prânz.
Răzvan Luțac, jurnalist Libertatea, într-un dialog cu Cătălin Striblea
Răzvan Luțac, jurnalist Libertatea: „Familia angajatului nepalez care a fost ars pe 90% din suprafața corpului și de care familia nu știe nimic de vreo 2-3 zile… Adică era un gest frumos din partea firmei să țină măcar legătura cu familia angajatului în acele două zile în care omul este la Terapie Intensivă, este ars pe 90% din suprafața corpului și nu știe nimeni nimic de el”.
Cătălin Striblea: Câți angajați sunt acolo? Ai idee? Adică în depozitul acela ilegal câți angajați să fi fost?
Răzvan Luțac, jurnalist Libertatea: „E clar că oamenii angajați aici apăreau, practic, în alte puncte de lucru, dar ce știm noi este că, de exemplu, la Spitalul Bagdasar au ajuns cinci persoane cu arsuri foarte grave și acestea erau toate de acolo de la depozit. Eau doi nepalezi și erau încă trei oameni”.
Rudele susțin că în Nepal i s-a spus că urma să lucreze la o spălătorie de mașini, dar a fost plasat la depozitul de gaz de lângă București
A plătit agenției de recrutare din Nepal 610.000 de rupii nepaleze, echivalentul a 4.300 de euro.
Tot mai multe firme din România aduci muncitori asiatici – se întâmplă în industria HoReCa și cea a construcțiilor. Însă – există probleme cu firmele de recrutare din țările respective – care fie promit un anumit loc de muncă iar realitatea este alta, fie îi abandonează după ce ajung în România.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
