În fiecare an, a treia joi a lunii noiembrie e desemnată, în România, „Ziua națională fără tutun”, având ca scop conștientizarea de către public, dar și de către factorii decizionali din politicile de sănătate, a impactului social pe care îl are consumul de tutun. Cu această ocazie, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS) se alătură campaniei Institutului Național de Sănătate Publică de informare și educare a populației ”COVID-19: un motiv în plus pentru a renunța la fumat”.
Anul acesta, campania de conștientizare a pericolelor generate de fumat are loc într-un context diferit, provocat de pandemia COVID-19, în condițiile în care numeroase echipe de cercetători de pe tot globul au ajuns la o concluzie unanimă: fumatul crește riscul de infectare.
Astfel, după ce au fost efectuate diverse tipuri de studii asupra relației dintre fumatul de țigări (clasice, electronice ori încălzite) și infecția cu SARS-COV2, organizațiile și instituțiile internaționale din domeniul sănătății, printre care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC-Atlanta), au constatat clar că fumătorii prezintă un risc crescut pentru a se infecta cu SARS-COV2, dar și de a evolua spre forme severe ale COVID-19. În același timp, adolescenții și adulții tineri care folosesc țigări electronice au un risc crescut pentru simptome suggestive ale infecției cu coronavirus, precum și pentru a fi diagnosticați cu COVID-19.
Conform unei meta-analize recente care a inclus 47 de studii publicate până în 5 iulie 2020, fumătorii au un risc dublu, față de nefumători, de a suferi de o formă severă ori critică a COVID-19. Alt studiu, realizat pe mucoasă recoltată la nivelul traheei, bronhiilor mari și mici de la fumători și nefumători, atestă că fumătorii au mai mulți receptori pentru ACE2 (receptori de care se leagă și SARS-COV2 pentru a intra în celule), și că această creștere este dependentă de doză (cu cât a fumat mai mult, cu atât sunt mai mulți receptori). De asemenea, un studiu de dată recentă demonstrează că și țigările electronice cu nicotină și arome facilitează infecția cu SARS-COV2.
„În momentul de față nu avem un tratament curativ pentru infecția cu SARS-COV2. Avem însă modalități de prevenire a infecției și a formelor severe de boală: corectarea factorilor de risc precum consumul de tutun și alcool, obezitatea, sedentarismul. Tutunul și alcoolul nu sunt necesare vieții, te poți lipsi de ele, fără grija că ți s-ar putea întâmpla ceva rău. Chiar dacă uneori fumătorii se pot simți „rău” în primele zile fără țigări, aceste simptome de sevraj de nicotină sunt trecătoare și pot fi chiar diminuate cu ajutorul tratamentului specific.
Specialiștii care răspund la Tel Verde Stop fumat oferă informațiile necesare administrării corecte a acestor medicamente, dar și consiliere psihologică pentru depășirea „sevrajului” psihologic și comportamental. Pandemia nu este o scuză pentru a fuma mai mult deoarece nu mai ai alte plăceri / bucurii; pandemia poate fi folosită pentru o schimbare în bine a vieții de zi cu zi!”, spune dr. Magdalena Ciobanu, coordonator al Centrului de consiliere pentru renunțarea la fumat de la Institutul Național de Pneumologie „Marius Nasta”.
În România se înregistrează o prevalență semnificativă a consumului de tutun, existând peste cinci milioane şi jumătate de fumători, dintre care mai mult de cinci milioane fumează zilnic. Potrivit studiului GATS România 2018, prevalanța consumului de tutun în țara noastră este de 30,7%.
Pentru patru dintre cele șapte boli cronice identificate de Institutul Național de Sănătate Publică ca fiind factori de risc pentru deces din cauza COVID-19, fumatul este fie cauză (cancerul pulmonar, bolile pulmonare obstructive cronice), fie factor major de risc și de agravare (bolile cardio-vasculare, diabetul zaharat, alte cancere decât cel pulmonar).
