În cel de-al doilea weekend de toamnă, Victor Silaghi v-a invitat să descoperiţi Lacul Vidradru, dar şi unul din cel mai spectaculos drum din ţara noastră – Transfăgărăşan. Acesta se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 de metri.
Călătoria noastră din acest sfârşit de săptămână începe de la Piteşti, după aproximativ 110 kilometri parcurşi pe autostrada A1 (segmentul Bucureşti – Piteşti). Din comuna Bascov aflată la doar caţiva paşi distanţă de reşedinţa Judeţului Arges, intrăm pe Transfăgărăşan, numerotat oficial DN7C, care se întinde până la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara; cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș.
Prima oprire va fi la Curtea de Argeş, localitatea fiind prima Capitală a Țării Românești. Printre atracţiile oraşului se numără Biserica Episcopală „Adormirea Maicii Domnului” sau statuia lui Basarab I (1310-1352), considerat fondatorul Țării Românești.
După aproximativ 25 de kilometri, urmează Barajul Vidraru, iar până la construirea acestuia, dar și a lacului de acumulare Vidraru, în 1965, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna).
Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960. Au fost excavate 1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și, de asemenea, au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic. Pentru această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, iar la data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălțime, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume. În prezent, pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping, iar ca simbol al electricității, a fost realizata statuia lui Prometeu, autorul ei fiind Constantin Popovici.
Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, artera ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural.
În partea nordică a drumului, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu – Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul glaciar Bâlea, după care urmează o coborâre abruptă în serpentine, străbătând căldarea glaciară, pe o lungime de 13 km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M., ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă. Aceasta se află la altitudinea de 2034 m, în Munții Făgăraș, așezată pe peninsula ce înaintează în lacul Bâlea dinspre nord-est.
De acolo până la intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km.
Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții.
Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea lui este impractică; la aceasta se adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor.
Iarna, drumul este deschis în mod oficial pe versantul sudic până la complexul Piscul Negru (kilometrul 104 – județul Argeș) (deși utilajele de deszăpezire urcă până la Complexul Turistic Capra – kilometrul 108, până unde cei dispuși să se aventureze au disponibilă o singură bandă de circulație, dar se expun amenzilor jandarmilor montani, care își au baza la Refugiul Salvamont Cota 2000), iar pe cel nordic până la Cabana Bâlea-Cascadă (kilometrul 131 – județul Sibiu) (aici drumul este blocat pe toată perioada închiderii oficiale cu parapete de beton tip New Jersey, fiind imposibilă traversarea chiar și în condițiile topirii zăpezii; trebuie ținut cont că în timpul iernii se produc multe căderi de pietre în zona “Poarta Întâlnirii” – cota 1600, înainte de intrarea în Căldarea Glaciară Bâlea). Totodată, porțile tunelului Bâlea-Capra se închid în timpul iernii, pe toată perioada închiderii oficiale a drumului (se poate traversa însă la picior, dacă gurile tunelului nu sunt acoperite de zăpadă, prin cele două uși pietonale prevăzute în porți).
