Victor Silaghi v-a invitat în acest weekend să descoperiți Cetatea Făgărașului.
Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor.
În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier din regiune, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a cetății într-o adevărată cetate întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime pornind din interior. Noi spații au fost amenajate în încăperi și săli boltite. În 1541, otomanii conduși de Mustafa Pașa au atacat fortăreața. Mailat a căzut în cursă și a fost ținut prizonier în închisoarea din Cetatea celor Șapte Turnuri (Edikule), la Constantinopol, unde a murit 10 ani mai târziu.
Asaltată si atacată de nenumarate ori, cetatea Făgărașului, cu un sistem defensiv bine închegat, nu a fost cucerită niciodată, din 1500 şi pâna la mijlocul secolului al-XIX-lea, fiind identificate 15 asedii ale cetăţii. De aceea, mai este cunoscută drept “Cetatea care nu a fost cucerită niciodata”.
Între 1918 şi 1948 a fost garnizoană a armatei române. Din 1918 până în 1923, aici a fost lagăr pentru ruşii albi, presa vremii consemnând donaţiile pe care regina Maria le-a făcut pentru aceştia. În anul 1939, polonezii şi-au găsit în cetate un refugiu.
Între anii 1948-1960, cetatea Făgăraşului a fost transformată în închisoare pentru deţinuţi politici, iar după anul 1960, cetatea va fi dezafectată şi vor începe vaste lucrări de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada de glorie a secolului al XVII-lea.
Potrivit unui clasament realizat anul trecut de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post, Cetatea Făgăraş este al doilea cel mai frumos castel din lume.
Devansată de Castelul Neuschwanstein din Germania, Cetatea Făgăraş, situată pe locul al doilea, “reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”. “În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, se arată în materialul publicat pe huffingtonpost.com.
De aproximativ o luna, a fost redeschisa Sala Tronului. Ridicată la sfârșitul secolului al XV-lea, în stil renascentist, Marea Sală a Tronului a străbătut veacurile și a dat Cetății Făgărașului însemnătatea unui edificiu grandios respectat și admirat de generații de principi, domnitori, de călători.
În această impresionantă sală, denumită în documente și Marele Palat, au fost primite soliile din Ţara Românească şi din Moldova, ale marelui hatman al Poloniei, ori ale Porții. Tot aici și-a desfășurat lucrările Dieta Transilvaniei și a fost acceptată Diploma Leopoldină, care a servit drept Constituţie a Transilvaniei până la 1848.
Între anii 1948-1960 a fost închisoare comunistă. De atunci, vreme de o jumătate de secol, Sala Tronului a rămas o încăpere degradată, închisă, fără o destinație stabilită.
Aceste încăperi combină eleganţa şi frumuseţea interioarelor de epocă cu flexibilitatea spaţiilor care permit organizarea de conferinţe, simpozioane, prezentări bilaterale sau internaţionale, sesiuni de team-building-uri, şi training, workshop-uri, evenimente naţionale şi internaţionale.
Mai multe informații despre cetatea Făgărașului și istoria acesteia puteți afla de pe site-ul oficial: Muzeul Fagaras
