În ultimul weekend de vară, Victor Silaghi v-a invitat să descoperiţi Cetatea Alba Iulia în cadrul rubricii #RomaniaFrumoasa din #DupaAmiazadeWeekend.
Timpul , vremea, distanţa. Nimic nu vă impiedică sa ajungeţi cel puţin o dată la cetatea aflată în oraşul Alba Iulia, în româna veche numit Bălgrad. De la Bucureşti, cu maşina, drumul durează aproximativ 4 ore şi 30 de minute, distanţa fiind de 350 de kilometri. Nici cei 100 de kilometri de la aeroporturile internaţionale din Cluj-Napoca şau Tîrgu Mureş şi nici drumul de 70 de kilometri de la aerogara din Sibiu, nu pot sta în calea cuiva care vrea să câştige pariul cu trecutul şi să-l descopere la el acasă, în Cetatea Alba Carolina.
Cetatea Alba Carolina este o fortăreață cu bastioane de tip Vauban care a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea în orașul medieval Alba Iulia pe Dealul Citadelei, având rol de fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale Imperiului Otoman și de consolidare a puterii habsburgice pe plan local.
Încă dinainte de cele scrise, exista dovezi ca la Alba Iulia, deceniile, secolele si mileniile au trecut blande peste locuri si oameni. La începutul mileniului II, Alba Iulia devine centrul unui voievodat condus de Gyula. În anul 1002, Gyula este învins de regele maghiar Ştefan cel Sfânt, moment care marchează intrarea treptată a oraşului în componenţa Regatului Maghiar.
În perioada medievală, oraşul a purtat diferite denumiri: Bălgrad, Fehervar sau Weissenburg, fiecare dintre ele aleasă după cei care, vremelnic, au condus oraşul şi Cetatea.
Unul dintre momentele istorice de referinţă în istoria oraşului, dar şi a întregii Românii este anul 1600, când Alba Iulia devenea prima Capitală a celor 3 ţări româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova, unite sub conducerea lui Mihai Viteazul. Alba Iulia devenea astfel mai mult decât un oraş, un simbol puternic, sacru, al unităţii românilor, iar acesta a fost şi motivul pentru care tot Alba Iulia a fost aleasă, mai târziu, ca loc al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
În 1622, sub patronajul principelui Gabriel Bethlen, ia fiinţă colegiul academic de la Alba Iulia, ce va deveni cea de-a doua şcoală cu rang de universitate din Transilvania, după cea de la Cluj.
În 1699 a apărut “Bucoavna”, primul abecedar din istoria învăţământului românesc şi tot la Alba Iulia a fost cel mai important centru tipografic în perioada secolului al XVII-lea. S-au tipărit cărţi în limba română, latină, maghiară şi germană, una dintre cele mai importante fiind „Noul Testament”, în prefaţa căreia mitropolitul Simion Ştefan formulează ideea necesităţii unei limbi scrise comune pentru toţi românii din toate provinciile.
Un alt moment important în istoria oraşului este legat de finalul răscoalei ţărăneşti din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Martiriul lui Horea şi Cloşca a fost ultima execuţie prin „tragere pe roată” din Imperiul Habsburgic.
Astfel, la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, în Casina Militară, denumită ulterior Sala Unirii, cei 1228 de delegaţi decid Unirea Transilvaniei, Banatului Crisanei şi Maramureşului cu România. Astfel, ceea ce începuse Mihai Viteazul la 1600, s-a desăvârşit după mai bine de 300 de ani, Cetatea Alba Carolina păstrându-şi renumele şi devenind Cetatea Marii Uniri. Iar dacă mai era nevoie şi de o altă confirmare a statutului special al oraşului Alba Iulia, aici, la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari.
În urma unei campanii mediatice de promovare a locurilor, cetăţilor şi a simbolurilor din Romania, Cetatea Alba Carolina una din cele 7 minuni ale României. Peste 60 000 de persoane au votat, aceste 7 minuni ale României fiind Ansamblul Brâncuşi – Târgu-Jiu, Castelul Corvinilor – Hunedoara, Cetatea Alba Carolina Alba Iulia, Cetăţile dacice – Munţii Orăştiei, Iaşiul cultural, Mănăstirile pictate din Bucovina şi Sibiul istoric.
Mai multe detalii despre Cetatea Alba Iulia găsiţi pe site-ul official, dar şi pe pagina de Facebook.
