În primul weekend de toamnă, Victor Silaghi v-a invitat sa descoperiţi Castelul Cantacuzino din oraşul Buşteni, aflat în Judeţul Prahova.
La fiecare sfârşit de săptămână, auzim că pe Drumul Naţional 1 se formează cozi interminabile între principalele oraşe de pe Valea Prahovei. Cu siguranţă vor mai trece ani buni până vom avea o autostrada aproape de Munţii Bucegi, dar până atunci aveţi timp suficient să daţi o fugă la munte şi să vizitaţi Castelul Cantacuzino. De altfel, aţi putea opri preţ de câteva minute sau ore până când numărul de maşini de pe cel mai aglomerat drum din Romania se micşorează.
Aerul curat, istoria, peisajul fascinant cu Munţii Bucegii, oraşul Buşteni…acestea sunt doar câteva dintre ingredientele care vă duc într-o călătorie a timpului în curtea celebrului castfel aflat în cartierul Zamora din Buşteni. De menţionat că mașinile pot fi parcate pe marginea străzii (gratis) sau în curtea castelului unde se percepe o taxă de 10 lei pe oră.
Clădirea castelului, ale cărei lucrări de construcție au fost finalizate în 1911, a fost realizată de arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), fost ministru al României între 1899-1900, 1904-1907.
Clădirea a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948, devenind apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne, iar astăzi adăpostește un muzeu, fiind inclus în circuitul turistic din anul 2010.
Castelul, construit în stil neoromânesc , este înconjurat de un parc ale cărui alei te poartă spre grotă, cascade și fântâni arteziene. Sala de primire adăpostește o colecție de heraldică unică în România. Edificiul realizat în piatră și cărămidă după planurile arhitectului Grigore Cerchez se întinde pe o suprafață de 3148 m2.
Înainte de a intra în castel, vizitatorii pot admira un imprimeu uriaș cu arborele genealogic al familiei Cantacuzino. Apoi, în pavilionul central se găsește o colecție de heraldică reprezentând blazoanele familiilor înrudite prin alianță cu familia Cantacuzino, precum și portrete ale membrilor familiei din ramura munteană. Castelul a fost amenajat cu vitralii, plafoane cu grinzi pictate, balustrade din lemn, piatră sau fier forjat, șeminee cu piatră albă și ornamente din mozaic.
În perioada în care clădirea a servit ca sanatoriu, pereții au fost vopsiți uniform. După retrocedare, a început un proces de restaurare a picturilor originale.
Partea interesantă e că Maria Rosetti-Tescanu (cunoscută ulterior ca Maruca Cantacuzino; n. 18 iulie 1878 – d. decembrie 1969), a fost una din doamnele de companie ale reginei Maria, soția prințului Mihail G. Cantacuzino, prietena intimă a filosofului Nae Ionescu, mai apoi (după moartea acestuia) soția lui George Enescu, mama aviatorului Constantin Cantacuzino și bunica scriitoarei Oana Orlea.
În timpul Primului Război Mondial a fost refugiată la Iași, unde l-a găzduit pe compozitorul George Enescu. Aici a participat la demonstrațiile organizate de doamnele din înalta societate, sub patronajul Reginei Maria, între 22-24 februarie 1918, care protestau împotriva măsurilor luate de guvernul generalului Averescu. De altfel, George Enescu obişnuia să susţină recitaluri în pavilionul central.
De asemenea, într-un alt salon veţi rămâne vrajiţi de un vitraliu pe care e pictat blazonul familiei Cantacuzino. Sub el stă scris motto-ul “Quae nocent docent”. În traducere, “cine a pătimit a și învățat” (variante: “suferința educă” sau, mai clar, “ce nu te doboară te face mai puternic”).
În prezent, castelul poate fi vizitat zilnic, de luni până vineri, de la ora 9 la 21, dar acesta poatre fi închis în anumite zile din cauza evenimentelor oraganizate în cadrul complexului.
Mai multe detalii gasiţi pe site-ul Castelului Cantaciuzino din Buşteni sau pe pagina de Facebook.
Foto: Victor Silaghi
