Într-o zi de nota 10 a lunii octombrie, Victor Silaghi v-a invitat să descoperiţi oraşul care este situat în inima ţării, la rascrucea tuturor drumurilor şi care atrage în orice zi sau anotimp foarte mulţi turişti.
Astăzi vom vorbi despre oraşul Brașov, cunoscut drept Kronstadt (în germană), Brassó în maghiară sau Corona în latină, fiind reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov.
Ar fi foarte multe de spus despre oraşul Brașov, dar, pentru început, trebuie să precizăm faptul că localitatea a devenit cunoscută și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape în fiecare an în centrul orașului (în Piata Sfatului). Acesta a avut pe scena sa nume celebre a muzicii internaţionale precum Thomas Anders, Toto Cutugno, Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera.
Municipiul Brașov reprezintă de secole bune unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.
Oraşul de la poalele Tâmpei este o destinaţie potrivită pentru cei care doresc să alterneze frumuseţea clădirilor din centru cu istoria acestuia, dar şi pentru cei care vor să evadeze câteva ore din cotidian şi să se bucure de linişte şi pace. Din Piaţa Sfatului, la doar caţiva paşi de Biserica Neagra, în doar 10, maxim 15 minute puteţi ajunge într-un loc în care veţi auzi sunetul greierilor, printre acestea numărându-se Pietrele lui Solomon, priveliştea de la Belvedere, Poiana Braşov, panorama de pe Tâmpa, cartierul de case Pe Tocile care mai păstrează o esenţă vie a Braşovului de altă dată. Desigur, nu trebuie omis Castelul Alb sau cel Negru, Poarta Şchei, Teatrul Dramtic, Cetatea Braşov etc.
Zilnic pătrund în Braşov între cinci şi zece mii de vizitatori (conform estimărilor primăriei) care se adaugă celor aflaţi deja în sejur. Totul este vizibil mai ales seara, în centru, atunci când străzile pietonale arată ca pasajele de la metrou, în orele de vârf.
Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul.
În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști – a Tomii – atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. „Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.
Braşovul deţine multe obiective turistice pe care turiştii (şi nu numai) le pot vedea în cadrul reşedinţei judeţului Braşov. Câteva dintre acestea sunt:
- Muzee
– Muzeul de Istorie Brașov, aflat în Casa Sfatului
– Casa Mureșenilor
– Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită în limba română
– Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în Bastionul Țesătorilor
– Muzeul-restaurant Cetățuia, aflat în vechea fortificație de pe Strajă (Dealul Cetății)
– Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb și Bastionul Graft
– Muzeul de Artă
– Muzeul de Etnografie
– Muzeul Civilizației Urbane Brașov(deschis în 2009); primul muzeu de acest gen din țară
- Biserici și temple celebre
– Biserica Neagră – cea mai cunoscută din oraș, construită între 1377 și 1477 pe locul unei vechi bazilici romane
– Biserica Sf. Nicolae – secolul al XIV-lea
– Biserica Sf. Bartolomeu – secolul al XIII-lea
– Biserica Sf. Martin de pe Strajă
– Biserica Sf. Gheorghe, înființată într-un vechi conac de vânătoare
- Sinagoga
Sinagoga Ortodoxă
- Alte clădiri, monumente și locuri
– Bastionul Țesătorilor – tur virtual
– Poarta Ecaterinei, 1559
– Poarta Șchei, 1827
– Troițele din Șchei (cea mai veche datând din 1291)
– Aleea După ziduri
– Piața Sfatului
– Strada Republicii din Brașov
– Strada Mureșenilor din Brașov
– Promenada de sub Tâmpa
– Belvedere
– Cercul Militar
– Casa Armatei
– Casa Negustorilor din Brașov (Podul Bătușilor sau Cerbul Carpatin)
– Strada Sforii
- Parcuri
– Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
– Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
– Grădina Zoologică din Noua
Cu siguranţă mai sunt şi alte zone din Braşov pe care probabil le-am omis în acest articol. Oraşul de la ploalele Tâmpei intra în categoria oraşelor în care trebuie să laşi telefonul deoparte şi să te pierzi printre straduţele şi istoria acestuia. E oraşul în care trebuie să ajungi cel puţin o data în viaţă. Merită!
