Confidenţialitate



Mihail Sadoveanu, 55 de ani de la moartea sa


Mihail Sadoveanu, 55 de ani de la moartea sa

Scriitorul Mihail Sadoveanu s-a născut pe 5 noiembrie 1880, la Pașcani, județul Iași, fiind fiul avocatului Alexandru Sadoveanu și al Profirei Ursachi, țărancă din Verșeni.

A făcut școala primară în Vatra Pașcanilor (1887-1891), avându-l învățător pe Mihai Busuioc, pe care marele clasic al prozei românești avea să-l evoce mai târziu în ”Domnu Trandafir’‘. A absolvit apoi gimnaziul ”Alecu Donici” din Fălticeni (1892-1897) și ”Liceul Național” din Iași (1897-1900).

În 1900, se înscrie la Facultatea de Drept din București însă, atras mai mult de boema literară a Capitalei, nu frecventează cursurile.

A debutat în 1897, la revista ”Dracu” din București, cu schița ”Domnișoara M. din Fălticeni’‘, semnând cu pseudonimul Mihai din Pașcani, iar în 1899 publică în revista ‘‘Pagini literare” sub pseudonimul M.S. Cobuz.

În 1901, se stabilește la Fălticeni și se căsătorește cu Ecaterina Bâlu, împreună cu care a avut unsprezece copii.

Acceptă propunerea lui Șt. O Iosif de a colabora la revista ‘‘Sămănătorul” și astfel se mută, în 1903, la București.

În 1904, apar primele volume ale marelui clasic al prozei românești: ”Povestiri”, ”Șoimii”, ”Dureri înăbușite”, ”Crîșma lui Moș Precu”.

mihail-sadoveanu-6

În 1906, începe colaborarea la revista ”Viața românească”, chiar de la primul număr al acesteia, iar de acum o mare prietenie îl va lega de mentorul acestei reviste, Garabet Ibrăileanu.

În 1916, mobilizat fiind, editează, din însărcinarea Marelui Cartier General al Armatei, ziarul de front ‘‘România” (1916-1917), alături de I. Minulescu și P. Locusteanu.

mihail-sadoveanu-4

În 1918, se stabilește la Iași, unde, împreună cu bunul său prieten George Topîrceanu, scoate revista ‘‘Însemnări literare” (2 februarie — 21 decembrie 1919).

Revine la București în 1936, unde preia direcția ziarelor ”Adevărul” și ‘‘Dimineața”.

mihail-sadoveanu-3

A publicat aproape o sută de volume, dintre care amintim: ‘‘Hanu Ancuței” (1928), ”Împărăția apelor” (1928), ”Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă” (1929), ”Baltagul” (1930), ”Creanga de aur” (1933), ”Frații Jderi” (I-III, 1935-1943), ”Divanul persian” (1940), ”Ostrovul lupilor” (1941).

mihail-sadoveanu-1

În decembrie 1944 îi apare volumul autobiografic ”Anii de ucenicie”.

Mihail Sadoveanu s-a stins din viață pe 19 octombrie 1961, la București.


Ultimele stiri
Bradul de Crăciun, o tradiție cu rădăcini în Antichitate. Unde a apărut obiceiul împodobirii lui

Obiceiuri de Crăciun, în Transilvania. „Ce presupune „Colinda de ceată bărbătească”, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 2013…

Studiu: Șase din zece români declară că depășesc bugetul alocat pentru Sărbători. Generația care economisește mai mult |…

Tradiții de Crăciun în Maramureș: Brondoșii de Cavnic, obicei unic în țară, prin care sunt alungate spiritele rele…

STUDIU: De sărbători, Generația Z preferă momente autentice alături de familie și prieteni | AUDIO

Colindul dubaşilor, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat | AUDIO

Cele mai bune filme pe care să le vezi de Crăciun | VIDEO

În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă

Obiceiuri de Crăciun în Muntenia. Brezaia și jocul ursului

Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele…