Comisia Europeană așteaptă dovezi de la București că poate susține creșterile salariale și de pensii angajate și că nu va depăși un deficit bugetar de 3 la sută.
În caz contrar, România ar putea intra în procedură de deficit bugetar excesiv, ceea ce presupune o măsuri restrictive din partea Comisiei.
Invitată la Interviurile Europa FM, Corina Crețu, comisarul european pentru Politici Regionale, a declarat că la Bruxelles există temerea ca România să nu ajungă precum Grecia.
”Domnul prim-ministru (Sorin Grindeanu – n.r.) i-a dat asigurări domnului Moscovici (Pierre Moscovici – comisar European pentru afaceri economice- n.r.) că se fac calcule, astfel încât acest proiect ambițios de mărire a salariilor să se încadreze în final în acest deficit bugetar de 3 la sută. Comisia Europeană așteaptă documentația din partea Guvernului României. În această etapă suntem – în ce măsură aceste măriri de salarii sunt sustenabile și se poate îmbunătăți viața oamenilor, în paralele cu menținerea acestor reguli. Pentru că am avut cazul Greciei și Comisia Europeană are aceste temeri. Spania, Portugalia au intrat în criză. E important să nu ajungem și noi la fel. Bani, creștere economică avem. Dar să vedem cât de sustenabile sunt aceste propuneri de măriri salariale, astfel încât să nu intrăm pe procedura de infridgment, de a fi puși sub observație pentru felul în care depășim sau nu deficitul bugetar”, a spus Corina Crețu.
Recent, Comisarul european pentru Afaceri economice și Financiare, Pierre Moscovici i-a scris ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, că așteaptă măsuri credibile pentru a rămâne în ținta de deficit bugetar de 3 la sută din PIB.
Comisia crede că după majorarea salariilor și a pensiilor, România va ajunge în acest an, la un deficit bugetar de 3,6 % din PIB și de 3,9 la sută în 2018.
Guvernul susține însă că deficitul nu va depăși 3%, iar ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, s-a angajat că pentru a rămâne în țintele stabilite prin tratatele uniunii, va recurge dacă va fi nevoie, chiar și la reducerea cheltuielilor bugetare. Viorel Ștefan nu a explicat despre ce reduceri ar putea fi vorba.
Pe de altă parte, comisarul pentru Politici Regionale a avertizat că România trebuie să se grăbească cu atragerea fondurilor europene, pentru că după Brexit, bugetul disponibil va scădea.
Absorbția pentru perioada 2014-2020 este zero, spune Corina Crețu la Interviurile Europa FM. Inclusiv pentru drumuri.
Lipsa lor afectează nu doar România, ci și comunitatea europeană, atrage atenția comisarul european.
”Pentru perioada următoare, până în 2023, sunt bani alocați pentru centura Bucureștiului, sunt bani alocați pentru Sibiu -Pitești (autostrada Sibiu – Pitești – n.r.) care este esențială, pentru că este veriga lipsă din cordonul pan-european dintre Rotterdam și Constanța. Deci nu numai românii suferă, dar toată activitatea economică din această parte a Europei suferă din lipsa acestui tronson Pitești – Sibiu. Sunt bani și pentru autostrada Ploiești – Bacău, pentru metrourile din București, pentru metroul până la Otopeni. Deci aici sunt bani. Problema este că cel mai avansat proiect este în faza studiului de fezabilitate”, a declarat Corina Crețu.
De asemenea, comisarul european atrage atenția că România nu a depus proiecte pentru planul de investiții Junker, un plan prin care se acordă peste 350 de miliarde de euro.
Până și Bulgaria stă mai bine, spune Corina Crețu. Care adaugă că țara nostră nici măcar nu cere ajutorul experților pe care Comisia îi are.
”Nu numai în România am această tristețe să văd că avem atâtea instrumente la dispoziție și multe dintre ele nu sunt cunoscute și nu sunt folosite. Deci, de pildă, și doamnei primar general, și domnului prim-ministru, și doamnei viceprim-ministru Sevil Shaidehh și doamnei ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, le-am explicat că pe banii Comisiei Europene, la solicitarea statului membru noi putem trimite experți, putem trimite asistență tehnică. Ideea este să primim o solicitare în scris”, a mai declarat Corina Crețu.
Interviul integral al comisarului european Corina Crețu îl puteți urmări mai jos.
